miercuri, septembrie 10, 2014

The magic of words (88)

Mi-am dorit neapărat să împart cu voi câteva citate din "Scrisorar" de Mihail Şişkin. Am evitat să aleg fragmente referitoare la război, pentru că sunt mai dure. Sper să vă placă!

 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Curtea Veche. Carte apărută în 2012. Traducere de Antoaneta Olteanu.

„Mă privesc în oglindă şi mă surprind că îmi spun: uite, asta e cea pe care o iubeşte el. Şi îmi place de mine.”

„Ea este cea adevărată, există, dar eu exist oare pentru ea?
Dar pentru mine exist?
Ce înseamnă să exişti? Că ştii că ai fost? Să te demonstrezi prin intermediul amintirilor?”

„Mă gândeam că secretul déjà-vu-ului constă, probabil, în faptul că în cartea existenţei toate sunt scrise, desigur, numai o singură dată. Dar prind din nou viaţă, când cineva reciteşte o anume pagină, care a mai fost citită cândva.”

„Cu cât mă transpuneam mai mult în cuvinte, cu atât mai evidentă devenea neputinţa de a exprima ceva prin ele. Mai bine zis - cuvintele pot crea o realitate a lor, dar noi nu ne putem transpune în ele. Cuvintele sunt înşelătoare. Îţi promit că te iau cu ele în călătoria lor pe mare şi apoi pleacă pe ascuns, cu pânzele întinse, şi tu rămâi pe mal.”

„Dacă nu ai exista, m-aş îneca în propria persoană, aş hoinări prin pustiul meu, fără să găsesc un punct de sprijin.”

„Cu cât eşti mai mult departe de mine, cu atât devii o parte mai mare din mine. Uneori, nici eu nu mai înţeleg unde începi tu şi unde încep eu.”

„Eu sunt aici, respir împreună cu tine.
Inspir.
Expir.
Inspir.
Expir.
Inspir.
Expir.”

"Credeam că atunci când nu voi mai fi, cuvintele vor fi trupul meu. (...)
Dar lucrul cel mai important este că realul nu încape în niciun fel de cuvinte. Din cauza realului amuţeşti. Tot ce este important în viaţă e mai presus de cuvinte.
Într-un anumit moment vine înţelegerea faptului că, dacă ceea ce ai trăit poate fi redat prin cuvinte, asta înseamnă că nu ai trăit nimic."

„Despre talent, îi spunea: asta nu e ceva ce primeşti de la părinţi, e ceva ce trebuie să trezeşti în tine.”

„Ziua era puternică şi gata să-l apere de întreaga lume, dar noaptea avea nevoie să plângă în braţele lui.”

„Ştiu că exist, dar am nevoie tot timpul de dovezi, de atingeri. Fără tine sunt o pijama goală aruncată pe un scaun.”

„Dar ştii ce se va întâmpla dacă numărătorul acesta stelar de afară va fi împărţit la numitor?
O jumătate a universului la cealaltă?
Voi rezulta eu.
Şi tu alături de mine.”

2 comentarii:

Vă mulțumim pentru că ne vizitați blogul și pentru comentariile voastre. Contează foarte mult pentru noi să vă aflăm gândurile :). Dacă ați pus o întrebare, reveniți, cu siguranță vă vom răspunde!