The magic of words (80)

Am scos pentru voi câteva citate din "Trandafiri" de Leila Meacham. Îmi pare tare rău că nu am selectat atunci când citeam cartea mai multe, fiindcă paginile ei sunt pline de citate frumoase, dar am fost mult prea prinsă în poveste şi nu mi-am dat seama. Sper să vă placă acestea şi să vă trezească interesul asupra cărţii. 

„Pământul era al ei, trebuia să aibă grijă de el în fiecare an, recoltă după recoltă, toată viaţa. După cum spusese Miles,  nu avea s-o părăsească niciodată. Indiferent de gândaci, de secetă sau de inundaţii. Ploaia ar fi putut distruge într-o clipă o recoltă ce valora o avere, însă pământul rămânea acolo după ce dezastrul trecea. Pământul aducea speranţă, întotdeauna speranţă. Din păcate, nu putea spune acelaşi lucru şi despre oameni.”

„Auzise clinchetul slab al cheilor şi zgomotul uşor de paşi pe frunzele căzute;  simţea că murea de nerăbdare să-l vadă pe Percy ieşind din umbră în lumina lunii de octombrie.  Momentul era la fel de devastator pe cât se temuse ea că avea să fie. Lumina lunii îl reflecta în toată splendoarea sa. Cădea pe părul său blond şi pe umerii laţi, scoşi în evidenţă de costumul nou, de culoare închisă; pe butonii strălucitori ai cămăşii şi pe ultima invenţie în moda ceasurilor pentru bărbaţi – un ceas de mână; pe luciul pantofilor făcuţi manual.. Un prinţ venit la o sărmană.”

„ – Nu mai e nimic de discutat. Diferenţele dintre noi sunt prea mari. Nu vreau să fiu iubită în ciuda a ceea ce sunt, ci pentru ceea ce sunt.”

 

„I-a atins faţa cu mirare. Acum era puţin ţepoasă şi începea să i se vadă părul blond. I s-a oprit respiraţia. Asta era dragoste, nu dorinţă. Cum de îi fusese atât de frică să îl iubească? Aveau să regleze toate divergenţele. Aveau nevoie unul de altul. Intenţiona să se poarte frumos cu el. Iar el nu avea să regrete niciodată că se căsătorise cu ea.”

„Percy plângea pe umărul ei.

- Sassie, ce am făcut?

- Aţi fost tineri, asta aţi făcut şi dumneavoastră, şi domnişoara Mary. Dragostea nu e ceva pentru tineri. Doar cei maturi au înţelepciunea să o trateze cum trebuie.”

„Nu blestemul era de vină pentru tragediile pe care şi le aduseseră în viaţa lor. Ei fuseseră singurele lor blesteme.”

„Ştia doar că, în momentul  în care a luat-o de mână, a simţit un tremur. Ceva în interiorul ei a explodat de parcă o floare de bumbac s-ar fi trezit în soarele dimineţii.”

„Era ca şi cum ar fi recunoscut că erau două jumătăţi ale unui întreg, care se regăsiseră într-un final. Dar aveau destul timp să unească piesele.”

„- Mary.. Percy a luat-o de umeri. Somerset e doar pământ şi seminţe. Eu sunt carne şi oase.”