The magic of words (67)

Nu aveam cum să citesc ”Tăcere” (Îngerul Nopții #3) de Becca Fitzpatrick fără să scot niște citate din carte :). Pur și simplu nu m-a lăsat sufletul. Sper să vă placă la fel de mult ca și mie!

” – Nu s-a terminat, am spus. După toate lucrurile prin care am trecut, nu poți să-mi faci, pur și simplu, vânt. Nu te las să pleci atât de ușor.

Nu eram sigură dacă asta era o amenințare, o ultimă încercare de sfidare sau dacă era vorba de cuvinte iraționale rostite direct din inima mea frântă.

- Vreau să te protejez, a spus Patch pe un ton liniștit.”

”S-a apropiat. Era numai forță și căldură tăcută. Nu puteam fugi de el, nici acum, nici altădată. Avea să rămână pentru totdeauna undeva acolo, ocupându-mi fiecare gând, ținându-mi strâns inima în palmele lui. ”

” S-a întors brusc cu ochii negri scăpărând.

- Sunt și hoț, cartofor, trădător și criminal. Dar asta se întâmplă să fie una dintre puținele ocazii în care spun adevărul. Du-te acasă. Consideră-te norocoasă. Ai ocazia să o iei de la capăt. Nu toată lumea poate spune asta.”

” Gura lui mi-a atins urechea.

- La ce te gândești?

Am închis ochii pentru o clipă, adâncindu-mă în senzație. La cât de cald e. La cât de viu și de vibrant și de fără minte se simte fiecare centimetru din mine în prezența ta.”

”- Ce-are a face ”hmm”? Ai putea folosi vreodată mai mult de cinci cuvinte? Toate vorbele scurte și mârâiturile astea te fac să pari – primitiv.

Zâmbetul i-a devenit și mai larg.

- Primitiv.

- Ești imposibil.

- Eu Jev, tu Nora.

- Termină.

Dar aproape că am surâs, împotriva voinței mele.”

” – Fuga de băieții răi împreună e ideea ta despre să-te-cunosc-mai bine?

- Nu. Asta e.

Mi-a aplecat trupul spre spate, trăgându-mă sus într-un arc lent până când m-a ridicat chiar lângă el. În brațele lui încheieturile mi s-au înmuiat, zidurile de apărare topindu-se pe măsură ce mă conducea pe treptele pasiunii. Mușchii i se încordau sub haine, ținându-mă, conducându-mă. Nelăsându-mă să mă îndepărtez prea mult.”

”- Îngeraș, a repetat cu un glas chinuit.

- Nu încă.

Mi-am răsfirat degetele în părul lui, simțindu-l cum tremură printre ele. Am înregistrat fiecare detaliu. Nuanța de bronz a pielii, aerul încrezător al atitudinii, lungimea seducătoare a genelor. Nu era făcut din linii netede și din simetrii perfecte, dar l-am considerat cu atât mai interesant.”

” – Nu mai există decât un singur lucru de care sunt sigur. S-a întors, cu ochii săi de un negru limpede. Aș face orice pentru tine, chiar dacă asta înseamnă să acționez împotriva instinctelor mele sau chiar a naturii mele. Pentru tine aș renunța la tot ce am, până și la sufletul meu. Dacă asta nu e dragoste, e tot ce am mai bun.”