Poveste de iarnă #18

                                             O minune de Craciun !

           Spitalul din Brooklyn .

   Daca vei cutreera holurile inguste , albe si puternic luminate ale acestui spital , linistea te va infiora , iar mirosul de medicamente va deveni suportabil dupa ce te vei obisnui . Insa , acest spital nu este unul oarecare .

    Daca vei intra , pe ultima usa din dreapta , cea de la ultimul etaj , vei descoperi un baiat care sta la capatul patului , plangand pentru iubita lui , aflata in coma de 5 luni .

    Alex , iubitul   Evei , tocmai isi cuparase un motor , si era foarte incatat de acesta . Il luase la o plimbare , pana la casa  iubitei lui , pentru a-i arata noua sa achizitie . O motocicletă Ferrari rosie ultimul model era parcata in fata casei Evei .  

        Alex claxona de cateva ori , pana cand Eva isi scoase capul pe fereastra de la camera ei .

-         Waw ! Asta … e noul tau motor ? intreba ea impresionata .

-         Da . Iti place ? intreba si el plan de speranta .

-         Glumest ? Arata fantastic ! 

-         Pai … atunci ….ce mai astepti ? Intreba el din nou amuzat .

-         Pe bune ? Acum ? spuse Eva entuziasmata peste masura . Vin acum ! Sa un pleci ! spuse ea in gluma , apoi , disparu de la fereastra .

 Alex incepu sa chicoteasca imediat , insa se opri cand o vazu ca iese   pe usa imbracata intr.-o geaca din piele neagra .

“Cum de am putut fi atat de norocos ? “ isi spuse el in timp ce o admira de la distanta .

  Eva veni in graba si , dupa ce-si saruta radid iubitul se sui in spatele lui si il imbratisa .

-         Numai atat ? spuse el , prefacandu-se suparat .

-         Asta daca nu vrei ca tatal meu sa nu ma mai lase sa ies din casa pana la varsta de 30 de ani ! spuse ea zambind .

-         Bine ! Dar sa stii ca va trebui sa te revansezi , spuse el zambind diabolic .

-         Mai vedem …. , spuse si ea .

Baiatul accelera  pana ajunse la viteza de 100 de km/h . Amandurora le placea adrenalina din plin .

-         Hei ! mai incet ! spuse fata .

-         Mai incet ? intreba el mirat

-         Pe naiba ! spuse ea chicotind . Doar atat poti ? Nici macar nu simt adrenalina . Sau nu te tine ? il intarata ea pe baiat .

-         Nu ma tine ? Vrei adrenalina ? intreba el ironic . Atunci te voi face sa-ti fi dorit sa nu fi spus asta .

Si atunci baiatul acelera pana la 200 de km/h . Insa Eva tot  vroia mai repede , asa ca baiatul a vrut sa-i faca pe plac , si accelera si mai mult . Acum conduceau cu 300 km /h .

- Yeiiiiii !!!!!!!!!!!!!!! striga fata razand .

   Abia daca ii puteai vedea pe soseaua serpuita ce ducea printr-o padure deasa .

Insa , la o curba periculoasa , Alex un vazu ca din fata sa venea o masina , decat in ultima clipa , si vira brusc spre stanga , cazand astfel intr.-o prapastie .

   Cei doi se rostogolira de vreo cateva ori , cu tot cu motor , pana ajunsera la fundul prapastiei .

    Alex se trezi primul . Se uita in jurul lui , si isi aminti de accident . Atunci o cauta disperat cu privirea pe Eva . Aceasta zacea la vreo 5 metri departare . Alerga in directia ei , si o lua in brate . Incerca cu disperare sa o faca sa se trezeasca insa nu putu . Observa ca ea isi sparsese capul si avea multe vanatai si zgarieturi . La el nu se uitase . Nu-i pasa . Vroia doar ca Eva sa fie bine .

   Asa ajunsesera ei in camera aceea de spital . Timp de 5 luni , Eva nu reactionase deloc . Doctorii un i-au mai dat sanse de revenire , insa Alex a insistat sa mai astepte . Spera ca isi va revine din coma , si avea de gand sa stea langa ea pana candi si va deschide din nou ochii . Parintii ei au renuntat la lupta si s-au dat batuti . Nu mai vroiau sa o vada asa . Era fiica lor , insa ii durea sa stie ca traia doar cu ajutorul aparatelor . Ar fi vrut sa se increada in doctor si ca o deconecteze , si asta ar fi facut daca un era Alex .

    Acesta nu a renuntat la speranta , si a venit la ea in fiecare zi dupa scoala . A aflat de la asistenta ei , ca unii paciente aflati in coma pot auzi persoanele din jurul lor . Asa ca Alex a inceput sa vorbeasca cu ea , sa-i citeasca , sa-i puna muzica , de parca era treaza .  Asta facea de 5 luni incoace . Si , desi il durea , se comporta de parca ea chiar il asculta si era treaza .

    Acesta era Ajunul Craciunului . Alex avea in plan sa-i spuna cat de mult o iubeste si sa se logodeasca cu ea . Ii comparase chiar si un inel . Asta pana la …accident . intr.-un fel , Alex se invinuia  pentru situatia in care se afla Eva , insa parintii ei stiau ca a fost doar un accident si un au vrut sa implice si politia .

      Insa seara aceasta chiar avea sa fie speciala . Primii fulgi de zapada isi facura loc printre norii suri , si acum pluteau spre pamant , agitando-se prin aer .

 Alex intra ca deobicei in camera Evei si se scutura de zapada ce o avea pepalton , apoi il agata in cuier . Aceasta inca zacea pe acel pat de spital dormind .

   Alex se duse la capatul patului ei si ingenunchie langa ea . Statu o clipa doar uitandu-se la fata ei perfecta , fiind uimit de frumusetea ei .

-         Buna Eva ! o saluta el ca deobicei . Am ajuns . N-o sa-ti vina sa crezi , dar afara ninge ! Stiu cat de mult asteptai zapada , spuse el zambind trist .

Ramase putin in liniste , ascultand doar bipaitul aparatelor . “ Pe cine pacalesc ?” se intreba singur , intristandu-se din nou .

-         Eva , inca de cand te-am vazut pt prima data , am stiut ca trebuie sa fii a mea . Ai devenit raza mea de speranta , motivul pt care ma trezesc in fiecare dimineata nenorocita gandindu-ma ca  poate intr.-o zi ….. un voi mai avea vreun motiv . Si mi-e atat de frica de faptul ca s-ar putea sa te pierd  ….., lacrimile incepura sa-i inunde ochii .

-         Ziua asta trebuia sa fie ceva special , continua el . Trebuia sa te fac fericita , asa cum ti-am promis inca de prima data , iti mai amintest ?” Am sa te iubesc , pana cand vei vrea sa nu o mai fac . “ continua el .

-         Astazi vroiam sa-ti spun cat de mult te iubesc . Dar tu probabil stii deja . Ce nu stii este ca vreau sa ne logodim . Probabil ca acum ti-ai fi iesit din minti de fericire , iar apoi m-ai intreba daca nu cumva am innebunit , incerca el sa zambesca dar ii reusi doar o grimasa. Stiu ca avem doar 18 ani , si nu , nu vreau sa ne casatoril la varsta asta .

Alex scoase inelul din cutiuta si i-l puse pe degetul ei micut .

-         Prin acest inel vreau sa-ti arat cat de mult te iubesc si sa-ti jur iubire vesnica , pana ce Dumnezeu ma va lua la el , si poate si dupa aceea .

Alex ii saruta mana alba si catifelata , apoi isi lasa obrazul sa se odihneasca pe ea .

-         Oh , Eva ! Te iubesc atat de mult , spuse el incepand sa planga in hohote .

  Si atunci ….. o minune se intampla , caci Eva incepu sa-si miste degetele de la mana . Alex se opri o clipa si se uita la ea uimit .

 Vru sa cheme asistenta , insa aceasta ii spuse ca se mai poate intampla ca socurile de la creier sa provoace miscarea degetelor .

-         Eve ? intreba el uitandu-se la fata ei alba .

Insa aceasta un dadu nici un semn . Alex se intrista din nou , cand , observa ca Eve isi misca ploapele .                                                          

                                                                      

-         Eve ! Ma auzi ? Te rog trezeste-te ! Te rog ! Te iubesc ! Intoarcete la mine , te rog ! o implora baiatul tinandu-i mana strans .

Ea mai flutura de cateva ori pleoapele , iar Alex ceru ajutor . Asistenta veni in graba si il scoase pe Alex din camera .

   Dupa cateva minute bune de asteptat pe hol , si cu nervii la pamant , Alex se radica in picioare cand vazu ca usa Evei se deschise . Asistenta iesi si se indrepta direct spre el .

-         Cum e Eva ? intreba el nerabtador .

-         Pacienta se simte bine , si doreste sa te vada , il informa  asistenta .Asta e cu adevarat o minune de Craciun !

Nici nu astepta sa termine ce avea de spus , ca Alex o lua la fuga pe langa ea .

Intra rapid in camera , si o vazu pe Eva , pentru prima data dupa 5 luni treaza . Aceasta ii zambi .

 El se aseza langa ea , si ii lua mana in a lui .

-         Multumesc ! ii spuse ea cu o voce obosita .

-         Pentru ce ? intreba Alex curios .

-         Pt ca esti aici , pentru ca ma iubesti , si pentru ca un ai renuntat le mine . Te iubesc ! spuse ea .

  Si amandoi se sarutara , si traira impreuna pana la danci batraneti !

                   

              Sfarsit !

Atenţie! Puteţi acorda o singură notă, o singură dată!