Ce va fi, va fi. "ENDGAME. Jocul Final: Convocarea" de James Frey si Nils Johnson-Shelton - Recenzie

Cartea poate fi comandată de AICI, de la editura Trei.

Dacă ar fi să descriu într-un cuvânt omenirea, acela ar fi curiozitatea. De obicei, aș fi ales ceva total diferit, însă după ce am citit această carte, totul a părut logic și simplu. Fiecare avem curiozitatea ce ne mișcă, ne trezește, ne ispitește. Chiar dacă e diferită, e acolo și macină într-un mod ce te îndeamnă să afli, să cunoști, să întrezărești ce e dincolo, acolo, aici.

Curiozitatea devine de o complexitate ucigătoare tocmai la acele lucruri la care nu găsești un răspuns ușor și simplu. Tot ce putem face în asemenea situații e să alegem să ne satisfacem pofta de cunoaștere sau să ne scufundăm într-o uitare ce ne amorțește simțurile.

La această carte, am ales să îmi satisfac curiozitatea și nu regret.

Începutul mi-a plăcut atât de mult, că m-am simțit realmente în carte, auzind cu propriile mele urechi profeția, privind apocalipsa în ochi și simțindu-mă neputincioasă în fața a ceea ce va urma. Deoarece nu eram una dintre cei 12 Jucători. Mai tineri ca mine și mult mai pregătiți. Pregătiți de propriile seminții care au așteptat momentul ca jocul să înceapă, neștiind cine va fi cel care va juca cu adevărat.

Aceste seminții din care se trage fiecare jucător este baza omenirii, însă în jocul care urmează, doar un jucător va câștiga, doar o seminție va trăi. Astfel, când meteoriții, 12 la număr, au căzut din cer și a distrus, a  ucis o mulțime de oameni în urma lor, pentru jucători, nu a fost doar o tragedie, ci a fost chemarea spre  începutul sfârșitului. Un început la care toți cei 12 trebuie să fie prezenți, însă doar unul dintre ei va vedea sfârșitul.

Pot spune cu ușurință că e printre cărțile pe care le consider foarte bune. Iar motivele sunt cât se poate de simple, dar atât de bune.

În primul rând, felul de a scrie al autorilor este interesant și te captivează. Chiar dacă la început te sperie faptul că e povestită din perspectiva a 12 personaje, scriitorii au creat atât de bine pe fiecare dintre ei, încât cu ușurință faci diferența între fiecare în parte, chiar dacă, în fond, cu toții sunt niște jucători care au fost pregătiți de mici să lupte și să ucidă pentru a câștiga jocul final.  

În al doilea rând, personajele reprezintă pentru mine punctul forte ce m-a ajutat să mă atașez într-un mod incredibil de această carte. Sunt atât de asemănătoare și totuși atât de diferite. Deoarece fiecare în parte privește prin alți ochi acest joc și au o părere diferită, complexă iar tocmai acest lucru îi definește ca oameni. De fiecare în parte m-am atașat într-un mod diferit și am împărtășit sentimente aproape contradictorii câteodată, dar cu o însemnătate anume. Am iubit, am îndrăgit, am detestat, am înțeles, am compătimit, am simpatizat. Am râs și m-am îngrozit. Am admirat și m-am speriat... De puterea  lor, cruzimea lor, dar cel mai mult, determinarea de câștiga, chiar dacă nu au ales aceeași cale. Fiecare personaj poate fi descris frumos și complex, însă poate fi asociat unui singur cuvânt pentru a arăta caracterul puternic. De aceea am ales să spun câteva cuvinte despre fiecare cu speranța să nu divulg prea multe, dar cu dorința de a nu trece cu vederea peste anumite personaje, atât de dragi mie, dar cu care, în următorul volum, nu ne vom întâlni. Marcus – un luptător neînfricat, frate cu moartea, Chiyoko – înțeleaptă și cu un suflet tânăr, Sarah – îndrăgostita neinițiată, Alice – o persoană puternică, crudă și cu o onoare de necontestat, Aisling – o căutătoare a adevărului, Baitsakhan – un sălbatic amuzant de sângeros, Jago – o contradicție între trup, minte și suflet, An Liu – un suflet distrus cu o speranță efemeră, Shari -  o leoaică blândă, dar totodată de o ferocitate incredibilă, Kala – o vicleană fără suflet, Maccabee – un bogătaș lesne, dar stăpân pe propriile abilități, Hilal – un pacifist aparte.

Cu ajutorul părerilor lor despre joc, perspectiva fiecăruia de a privi și a înțelege însemnătatea jocului, ne ajută pe noi, cititorii, să ne facem o idee mai amplă despre povestea în sine și să tragem anumite concluzii, puține la număr, despre ceea ce va urma și ce vor păți în continuare personajele.

Atât povestea, cât și acțiunea este al treilea motiv pentru care este o carte bună. Ideea unui joc care este împărțit în trei runde, cu o miză extraordinar de mare, ce pune în primejdie supraviețuirea omenirii, un joc în care cei mai antrenați luptători vor răni, vor ucide, însă doar unul va câștiga, un joc ce a fost creat de zei sau extratereștrii, cu nume diferite, dar cu aceeași putere divină...  este o idee cât se poate de originală. Mi-a plăcut enorm și felul cum s-a combinat cu acțiunea în sine: alertă, astfel nu ai cum să te plictisești. În fiecare capitol este ceva nou, fascinant, dar în același timp aștepți cu nerăbdare să îl citești pe următorul.

Sfârșitul poate fi puțin previzibil, dar nu în totalitate. Chiar dacă unele lucruri le-am ghicit, am fost șocată că într-adevăr este adevărat ceea ce se întâmplă. Sunt multe pierderi, atât a vieților unor personaje, cât și schimbări majore a personalității altora. Schimbări ce poate determina o întorsătură majoră a jocului final.

O distopie de proporții ce te va face să privești până în străfundurile cărții pentru a afla, pentru a cunoaște adevărul. Deviza ”nu cerceta, doar crede” nu se aplică. Deoarece nu vei vrea doar să te lași dus de val, ci vei lupta alături de cele 12 personaje pentru a câștiga și a înțelege complexitatea informațiilor ce are ca bază lumea în care trăim și care cândva va fi distrusă. Jocul este real, jocul a început. Ce va fi, va fi.

Carte primită pentru recenzie de la Editura TREI.