Cartea o puteţi comanda de AICI.
Întotdeauna am fost
de părere că îngerii există, fiind acele fiinţe care au grijă de noi, din
umbră, care ne impulsionează spre bine, dar sunt alături de noi în momentul
când realizăm că am mers spre o cale interzisă...Dar niciodată nu m-am gândit
că ar fi posibil ca Moartea să fie cea care ne veghează, care aşteaptă sa facem
pasul fatal care ne duce către ea. Oare cum e pentru ea să ne vadă constant
vieţile, sa ne privească cum trăim, sa observe fiecare zâmbet sau lacrimă...
Oare îi e greu? Oare îi pasă de noi cu adevărat?
După ce citiţi cartea "Hoţul
de cărţi", vă puteţi face o idee relativă despre acest subiect,
deoarece veţi călători alături de Moarte, naratorul romanului, alături de
Liesel Meminger în Germania nazistă, asuprită sub conducerea unui barbar care a
băgat frica până în măduva oaselor tuturor. Vom afla povestea fetiţei, începând
cu momentul în care frăţiorul ei moare neaşteptat, la cel în care este dată spre
adopţie şi viaţa îi va lua o turnură neaşteptată, dar şi ce se va întâmpla cu
ea mai departe. Liesel va ajunge la doi oameni modeşti, împovăraţi de griji,
dar care o vor iubi din tot sufletul, deşi fiecare în felul lui. Va învăţa
lecţii importante de la ei şi de la viaţă, va înţelege ce e empatia, prietenia,
curajul, frica, foamea, speranţa.. dar şi multe altele.
Liesel e un copil
ambiţios şi curajos, un adevărat exemplu pentru noi toţi. Determinarea ei de a
învăţa să citească, de a se autodepăşi, compasiunea şi înţelegerea de care dă
dovadă m-au impresionat cu adevărat. Dragostea ei pentru cărţi e uimitoare, ele
fac parte din sufletul ei, o definesc ca om. Am rămas profund mişcată de modul
în care ele au unit pe acei oameni lipsiţi de speranţă, când Liesel le citea în
timpul bombardamentelor, i-a făcut să uite de teama că în orice clipă viaţa lor
se poate sfârşi, le-a adus alinare. Cuvintele în această poveste au un rol
esenţial, ne arată cum sunt ele capabile să apropie oamenii, să creeze o
legătură între inimile lor.
Personajul meu
preferat din carte a
fost Moartea. Nu am crezut vreodată că voi spune asta, dar e cu adevărat cel
mai sincer şi inedit narator, un observator fin al evenimentelor din jur.
Contrar aşteptărilor mele, Markus Zusak reuşeşte să portretizeze o Moarte
destul de umană, obosită după atâtea suflete pierdute de care a trebuit să se
ocupe, o Moarte receptivă, atentă, interesantă.
Cadrul acţiunii este
unul deprimant, neprietenos, în concordanţă cu acele timpuri urâte şi
dureroase. Nu am mai citit până acum cărţi care făceau referire la Hitler, sau
la Al Doilea Război Mondial privit prin prisma Germaniei. Am încercat să stau
departe de cruzimea şi lipsa de umanitate a acestui conducător, fiind uşor de
impresionat, convinsă fiind că acele imagini mă vor bântui. Dar datorită
romanului „Hoţul
de cărţi” am înţeles multe
lucruri, am simţit tortura şi chinul acelor oameni, am putut empatiza cu
ei.
Cu toate că romanul
are o temă în mare parte tristă, te lasă la final cu speranţă în inimă şi cu
gândul că şi după cea mai urâtă furtună, cei mai întunecaţi nori, tot va răsări
soarele.
Se vede că autorul a
scris în primul rând pentru el, pentru sufletul lui, nu veţi găsi nimic
comercial aici, iar cartea nu respectă anumite reguli atât de aplicate, sau
ingrediente menite să prelungească suspansul, să menţină voalul incertitudinii
pentru a transforma cititorul într-un sclav al cuvintelor sale. Din contră,
anumite momente importante, şocante, ne sunt dezvăluite cu mult înainte de a se
întâmpla. Cartea nu se citeşte uşor şi nu e genul de lectură înrobitoare, care
nu te lasă să respiri până nu o termini. Din contră, trebuie să îi acorzi tot
timpul şi atenţia ta, să insişti asupra unor situaţii, să meditezi la ele, să
treci cu calm prin poveste pentru a simţi prin ce trec personajele. Vei fi
transpus în acea perioadă neagră, frica, neputinţa, foamea şi nedreptatea te
vor copleşi, dar totodată speranţa şi cuvintele te vor salva.
Vine un moment în care indiferent câte cărţi ai citit, poveşti ai
descoperit, câte emoţii te-au năpădit plimbându-te alături de diverse personaje
şi înţelegându-le acţiunile, o carte îţi poate pune capac, îţi taie
respiraţia şi te lasă fără cuvinte, indiferent cât de mult ţi-a plăcut. Pentru
mine, „Hoţul de cărţi” a fost una dintre ele.
Carte primită de la Libris, cea mai mare librărie online, pentru recenzie.
Libris.ro este o librărie online de unde puteţi achiziţiona o mulţime de cărţi la cele mai bune promoţii. De asemenea, puteţi cumpăra şi cărţi în engleză foarte îndrăgite şi de succes în străinatate.