miercuri, iulie 17, 2013

"Zece lucruri pe care le-am făcut (și probabil n-ar fi trebuit)" de Sarah Mlynowski - Recenzie

Cartea a apărut la Editura Epica şi o puteţi comanda de AICI.

"Zece lucruri pe care le-am făcut (și probabil n-ar fi trebuit)" de Sarah Mlynowski
Dacă i se oferă ocazia, care fată de șaisprezece ani n-ar profita de șansa de a se muta acasă la o prietenă și de a trăi amândouă fără supravegherea părinților? Cu toate că „ocazie” poate să nu fie termenul potrivit, din moment ce April a trebuit să-i spună tatălui ei un foarte mărunt neadevăr, ca s-o facă să devină posibilă (vezi #1: Ne-am mințit părinții). Însă ea și colocatara ei, Vi, sunt pe deplin responsabile și capabile să-și poarte singure de grijă. Cum de-au ajuns la „Am chiulit de la școală” (#3), „Am dat o petrecere trăsnită” (#8), „Am cumpărat un jacuzzi” (#4), și, hm, „Am adăpostit o fugară” (#7), cam este un mister până și pentru ele.
În această amuzantă și dulce-amăruie poveste, Sarah Mlynowski sondează mintea și sufletul unei fete care rămâne pentru prima oară pe cont propriu. Ca să ajungă cu bine la capătul anului școlar, April va fi nevoită să jongleze cu un triunghi amoros, să învețe să se descurce singură și să accepte faptul că lumea ei, cu atâta grijă construită, s-ar putea nărui pur și simplu… odată cu fiecare lucru pe care n-ar fi trebuit să-l facă.
Voi începe prin a vă spune că recenzia aceasta va avea un nume demn de frumusețea cărții. O voi numi ”Zece lucruri pentru care veți dori să citiți această carte ( și probabil mult mai multe )”. Așa cum vă spune și titlul, voi încerca să vă ofer zece motive pentru care să dați o șanșă acestei cărți deoarece este atât de frumoasă prin amuzamentul pe care autoarea l-a implantat în fiecare filă a poveștii pentru a ne reda zâmbetele dorite.
”Dacă sunteți adolescenți, vă veți reflecta în unele aspecte ale cărții, dacă ați trecut de această perioadă, cartea vă va aduce zâmbete de nostalgie și fericire.” (#1). Cartea este destinată adolescenților, modul autoarei de a scrie fiind lejer și plăcut. Toată povestea se învârte în jurul a unei adolescente pe nume April, care reușește să rămână în orașul ei, la o prietenă, după ce părinții ei pleacă. Cum a reușit să își convingă părinții să o lase să își termine liceul acasă, lăsând-o să stea la o prietenă, este altă poveste. Tot ceea ce contează sunt problemele și peripețiile prin care trec cele două fete când reușesc să rămână singure pentru un an întreg. Dacă va fi greu? Și da, și nu. Dacă va fi distractiv? Și normal că da! Nu veți duce lipsă de glumele fetelor, de amuzamentul constant, de problemele în dragoste și băieții frumoși.
”Părinții par cei mai mari dușmani ai voștrii, până ce realizați că sunt oameni la fel ca voi.” (#2) Când ești adolescent, simți că părinții și-au pus în plan să fie cei mai răi posibili. Dacă ei greșesc, par nesemneficative consecințele ce vor urma, pe când ale tale, sunt cele mai grave posibile. Așa este și în cazul lui April. Faptul că părinții ei au divorțat în urma infidelității mamei sale, a făcut-o să se maturizeze prea repede, chiar dacă ea își dorea cel mai mult să fie același copil împreună cu fratele ei mai mic în familia ei fericită. Consecințele despărțirii au fost multiple, însă cel mai mult a durut-o că a fost îndepărtată de mama și fratele ei, chiar dacă a fost dorința ei să rămână împreună cu tatăl. Însă, faptul că a putut să rămână alături de prietenii ei, a fost cel mai bun medicament posibil. Cel mai ironic lucru pentru un adolescent este că dacă ar ajunge să petreacă mai mult decât ar avea voie, împreună cu băuturi alcoolice și mașini periculoase, primește pedeapsă pe viață, dar ceea ce fac părinții sunt acceptate a fiind mature. Dacă este bine sau nu, asta nici măcar eu nu pot spune... dar pot să mărturisesc că există un moment în care realizezi că părinții sunt ceea ce ar trebui să fie: oameni cu propriile lor defecte, dar cu o dragoste necondiționată pentru noi.
”Când pisica pleacă de acasă, șoarecii joacă pe masă.”(#3) Asta se întâmplă la fiecare specie, nu doar la animale. Dacă părinții pleacă de acasă, lăsându-te singură, împreună cu cea mai nebună prietenă pe care ai putea să o ai la momentul respectiv, alimentându-ți contul cu bani zilnic, pentru un an întreg... ești predispus să petreci la maxim. Desigur că April nu a experimentat doar asta în decursul acelei ”vacanțe”. A trebuit să fie responsabilă în legătură cu școala și casa, să spele haine, vase, să își facă de mâncare, să se distreze, să iubească, să se pregătească pentru următoarele petreceri - ce? asta nu înseamnă să fi responsabil? :)). Toate aceste aspecte ale vieții i-au mai dăruit prietenei noastre și alte lucruri. De la fata cuminte, April a ajuns să devină o fată populară și plăcută de toată lumea și nu numai de băieți. Cu timpul realiza tot mai mult că se schimbă fără să vrea, chiar dacă era la fel de bună și sufletistă, îngrijorată pentru prietenii și pisicuța ei. 
”Ca tabloul să fie perfect, e nevoie și de băieți... și da, ați citit bine. Băieți, la plural.” (#4) April este înzestrată cu un iubit frumos și deștept și... perfect. Faptul că se iubesc enorm, fiind unul dintre motivele pentru care a făcut tot posibilul să nu plece, chiar și cu riscul de a-și minți părinții peste limită, este ceea ce orice fată de vârsta ei ar dori de la viață. Dar cum orice băiat nu este perfect, nici iubitul lui April nu face excepție de la regulă. Unele mici probleme se ivesc la orizont în lumea minunată de cuplu, dar ea nu va renunța deoarece îl iubește și a așteptat de mult momentul de a i se dărui trup și suflet. Dar asta nu înseamnă că toți ceilalți băieți au dispărut de pe fața pământului, așa cum dinozaurii au făcut-o. Petrecerile fetelor sunt populate de multă lume, inclusiv de băieți, iar faptul că sunt foarte frumoși, nu doar la aspect, au tendința să privească și să chicotească cu ei, nefăcând altceva mai mult în schimb. Pentru că... până la urmă ce-i frumos... și la Dumnezeu îi place. Însă ”prietenii rămân la bine și la greu” (#5), iar în cazul lui April se potrivește mai bine ca niciodată. Chiar dacă distracția este pretutindeni în jurul lor, cele două fete, inclusiv o altă bună prietenă a lui April, sunt una lângă alta, ajutându-se cu sfaturi bune, ascultându-se una pe alta în momentul în care vor să povestească despre lucruri serioase sau... mai puțin serioase sau doar stând una lângă alta în frumosul lor jacuzzi și bucurându-se de apa caldă într-o seară de iarnă - nu, nu glumesc :)). 
”După râs, vine și... mai mult râs!” (#6) Îmi amintesc cât am râs la această carte fiindcă nu pot uita cum venea tatăl meu de fiecare dată la mine și mă întreba ce am pățit. Această carte este o oază de relaxare, un moment în care poți uita de lumea ta și să te bucuri de lumea unor adolescenți simpatici care își iau viața în propriile mâini și se descurcă cu fiecare problemă în parte în modul lor cel mai frumos: râzând și fiind alături unul de altul. Dar ”există un moment în care ești nevoit să te trezești din propriul tău basm cu ajutorul bățului mustrător al vieții” (#7), iar April va realiza că toate acele zece lucruri pe care le-a făcut și probabil nu ar fi trebuit, sunt și ultimele din paharul mult prea plin. În astfel de momente, autoarea ne oferă mai mult din caracterul personajelor, arătându-ne că nu sunt doar niște copii pus pe șotii, neavând propria lor poveste și greutate. Deoarece sub fiecare mască pe care au depus-o fiecare în parte în timpul petrecerilor și acelor clipe în care doreau să fie doar niște copii mai mari, au decepțiilor lor, problemele lor, suferințele lor... ele fiind cele care au zdrucinat basmul și le-au deschis ochii la realitatea cruntă pe care au construită împreună, fără să vrea.
Ce se va întâmpla? Vor fi prinși într-un final cu adevărat? Sau vor păți ceva mult mai grav? Urmează cel mai bun motiv: ”aveți șansa să descoperiți singuri!” (#8)

Cei mari, nu vă speriați de faptul că este o carte cu adolescenți deoarece oricât de mari ați fi, tot veți râde și veți aprecia această carte la adevărata ei valoare. Cei mici, precum April... ”nu încercați tot ce citiți acasă... sau măcar nu totul” (#9). Chiar dacă pare tot ce v-ați fi dorit de la viață, adică libertatea pe care fiecare adolescent în parte crede că este îndreptățit să o aibă, există mici mesaje în spatele cuvintele pe care autoarea le oferă, într-un mod jucăuș și pe placul tuturor. Așa că nu ezitați să le descoperiți.
Iar ultimul, dar nu din urmă motiv, este că ”greșelile sunt create pentru a fi aplicate, nu a fi evitate...” (#10). Pe parcursul cărții, April se distrează, greșește, iubește, greșește... deoarece e vârsta la care ai nevoie să o faci pentru a descoperi cine ești și ce vrei de la viață, dar oricât de mult ai greși, vei descoperi că după toate acele probleme pe care ți le vei face, vei primi  ceva în schimb: pe tine însuți alături de cele mai dragi persoane ale tale.

"Zece lucruri pe care le-am făcut (și probabil nu ar fi trebuit)" este o carte îndrăzneață, care ajunge cu lejeritate la inimile cititorilor cu ajutorul amuzamentului de care nu duce deloc lipsă. Este o carte de care te poți bucura într-o zi mohorâtă deoarece ea îți va reda multe raze de soare pe strada ta. De ce? Fiindcă te vei atașa de povestea realistă pe care ne-o oferă autoarea, împreună cu personajele care o trăiesc pe pielea lor, fiecare în parte oferindu-ne ce au mai de preț: gândurile lor, visele lor, sufletele lor, viața lor.

Take care,
Alexya

15 comentarii:

  1. Am citit si eu cartea. E o lectura boema, dulce si emotionanta, dar e un lucru pe care il regret enorm: nu am reusit sa surprind iubirea adevarata dintre protagonista si baiatul ala. Adica da, este pretinsa ca iubire, dar autoarea nu a avut talentul de a ma convinge. Am citit povesti care erau mult mult mult mai convingatoare d.p.d.v al iubirii adevarate. Per total: o impresie placuta, trecatoare

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu nu ma indoiesc ca daca autoarea ar fi dorit sa ne convinga de iubirea dintre cei doi, nu ar fi reusit. Poate tocmai ca a fost putin mai ezitanta in legatura cu asta, trebuia sa ne dea de inteles ca ceva nu e in regula in legatura cu iubitul lui April. In asa fel, nici nu ne-a facut pe noi, cititorii, sa ne atasam de el, ca sa nu suferim la sfarsit.
    Si in plus, cred ca mesajul cartii este tocmai faptul ca la 16 ani, este totul imprevizibil si se pot intampla multe lucruri care ar putea zdrucina totul in jurul nostru. Iar acesta nu e tocmai un lucru rau, chiar daca pentru moment suferim. Important e sa gasim puterea de a zambi din nou.

    RăspundețiȘtergere
  3. *Spoiler ALERT*
    Am citit si eu cartea. Nu pot sa spun ca am iubit-o enorm, dar a fost o lectura relaxanta care chiar mi-a placut. Mai ales partea aceea in care isi numea boala Chlam. Am murit de ras acolo =)) Si de fiecare data cand o pomenea. Eu m-am atasat si de Noah, si de Hudson. Asa ca nu am suferit la final :) Sunt de acord cu tine in legatura cu mesajul cartii. Nu regret ca mi-am luat-o, sincer.

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu nu am citit cartea,pentru ca auzisem destul de multe lucruri nu foarte bune despre ea,desi se pare ca te ti-a placut.Nu stiu:-??poate am sa fac si eu rost vreodata de ea

    RăspundețiȘtergere
  5. Am adorat cartea asta, am devorat-o intr-o noapte. Si mi-a placut ca are ceva in plus fata de restul cartilor de acest gen: o morala bine structurata.

    RăspundețiȘtergere
  6. Draguta recenzia!! Nu am citit cartea inca,poate in viitorul apropiat.Deocamdata am alte carti care asteapta sa le citesc. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. La 16 ani viata ia o multime de intorsaturi.Te indragostesti,inima iti este franta cu usurinta.Cele mai valoroase greseli ale vietii se intampla in adolescenta.
    Interesanta carte,amuzant titlu;))
    ^_^

    RăspundețiȘtergere
  8. Am citit aşa de multe recenzii pozitive, dar tot nu am fost convinsă să citesc cartea din cauza genului în care se încadrează şi la care încerc foarte mult să rennţ pentru că nu-mi mai stârneşte interesul. Totuşi continui să citesc recenzii pentru că e foarte interesant să descoper noi opinii.
    Îmi place cum e structurată cartea, asta e clar ceva interesant.
    Şi modul în care ai scris recenzia pentru a se adapta romanului, foarte fain.
    Îmi place că pare o carte amuzantă, aş vrea să o citesc, dar nu prea, nu ştiu ceva mă opreşte, dar poate voi afce rost de ea în engleză şi o voi citi:-?

    RăspundețiȘtergere
  9. tot nu ma convinge sa citesc cartea:)), nici aceasta recenzie! nu stiu de ce dar simt ca este o pierdere de timp, sa citesc niste lucruri realizate de o adolscenta, niste greseli din care la final invata sa nu la mai repete....mi se pare mult prea banala, prinde bine probabil la adolescenti

    RăspundețiȘtergere
  10. Nu cred ca o sa mi-o cumpar prea curand, nu prea e genul meu, chiar daca recenzia e una buna. Pot sa spun ca nu ma atrage la fel de mult ca alte carti de la editura Epica, asa ca cel mai probabil o voi imprumuta.
    Apropo, aveti sponsorizare de la aceasta editura? (daca nu va suparati ca inteb :D)

    RăspundețiȘtergere
  11. Am citit cartea, dar cred ca aveam prea multe asteptari. Mi s-a parut copilaroasa in unele parti, iar stilul autoarei nu m-a dat pe spate.
    @Paun Catalina, nope, nici la adolescenti nu prinde asa bine :))

    RăspundețiȘtergere
  12. Am terminat-o ieri, nu mi sa parut cine stie ce. Ma bucur ca am imprumutat-o doar.

    RăspundețiȘtergere
  13. Nu am citit cartea,dar am auzit foarte multe pareri negative.Cred ca lumea se astepta la ceva mai mult de la carte,dar asta este.Mie imi place cartea,are un subiect dragut si ii voi acorda o sansa pentru a-mi da si eu cu parerea.

    RăspundețiȘtergere
  14. Sunt multe pareri negative, dar pe drept... =))

    RăspundețiȘtergere
  15. Îmi doresc foarte mult să citesc această carte, de ceva timp spun că am să o caut...Mi se pare atrăgător felul în care este scrisă și mi-ar plăcea să mă regăsesc în paginile ei.

    RăspundețiȘtergere

Vă mulțumim pentru că ne vizitați blogul și pentru comentariile voastre. Contează foarte mult pentru noi să vă aflăm gândurile :). Dacă ați pus o întrebare, reveniți, cu siguranță vă vom răspunde!