The magic of words... by you (83)

Tot Stephany ne-a trimis citate din "Ritualul" (Cercul Secret #1) de L.J. Smith. De mult timp mă tot ţin să citesc seria asta, am primele 2 volume în format de librărie, dar nici până acum nu am apucat :(.    

“    – N-o să te găsească , zise Cassie. Nici n-o să se aproprie . O să le spun că te-ai dus mai departe pe plajă , în direcţia aia .

 El o privi fix , iar zâmbetul îi dispăru din ochi .

- Tu nu înţelegi, zise el încetişor . Tipii ăia sunt periculoşi .

- Nu-mi pasă , răspunse Cassie, aproape împingându-l spre ponton . Repede , repede , repede, o îmboldea o parte din creierul ei . Timiditatea îi dispăruse. Tot ce mai conta acum era ca el să nu fie văzut . În definitiv, adăugă ea, ce-o să-mi facă , o să mă ia la bătaie ? Nu sunt decat o martoră nevinovată .

- Dar …

- A , te rog . Nu te mai împotrivi . Fă-o şi gata . “

“- Hei , n-ai văzut un tip venind în fugă pe-aici ? O întrebă Jordan . Se uitau în toate direcţiile , stârniţi ca o haită de câini care adulmecaseră o urmă , şi lui Cassie îi răsări deodată în minte un nou vers . Patru ogari supli , ghemuiţi la pândă , rânjind . Numai că băieţii din faţa ei nu erau deloc supli : erau musculoşi şi asudaţi. Şi rămăseseră fara suflu , după cum constată Cassie, cu un oarecare dispreţ . “

“  Puloverul din caşmir gri sau cardiganul albastru cu alb ? Aceea era întrebarea. Cassie stătea în faţa oglinzii cu rama aurită , aducându-şi în faţa ei când o haină, când pe cealaltă. Cardiganul albastru, se hotarî :  albastru era culoarea ei preferată şi-i scotea în evidenţă azurul ochilor. Heruvimii dolofani din partea de sus a oglinzii demodate păreau să fie de acord, zâmbindu-i aprobator . “

“ - A, nu ştiu. Mi-e greu să mă hotărăsc. Ar fi Mark Flemming , Brant Hegerwood şi David Downey … e cu mine în clasă la terapeutică şi peste vară şi-a facut un corp criminal. Şi mai e, ca întotdeauna, Nick …

 Debora huidui .

- Nick al nostru ? Singura şansă ca el să se uite la tine ar fi dacă ar fi să ai patru roţi şi un volan .

- Şi, în plus, e luat, adăugă Faye, cu un zâmbet care-i invocă lui Cassie imaginea unei feline pândindu-şi prada . “

“ - Ok, atunci îl iau pe David Downey. Oricum, nu mi-l doream cu adevărat pe Nick. E ca o iguană.

- E vărul meu ! Protestă Deborah, ridicându-şi privirea .

- Dar tot iguană rămâne. M-a sărutat la balul bobocilor şi parcă m-ar fi sărutat o reptilă. “

 “ Cassie îi adresă privirea aceea neimpresionată, rezervată baieţilor de care avea grijă atunci când lucra ca babysitter, şi-şi deschise dulăpiorul .

 Şi începu să ţipe .

 În realitate, ţipătul fu mai degrabă unul sufocat, sugrumat, fiindcă i se pusese un nod în gât. De plafonul dulăpiorului ei atârna, legată cu o sfoară în jurul gâtului, o păpuşă. Capul păpuşii era înclinat grotesc pe-o parte: fusese smuls de la locul lui. Un ochi albastru de sticlă era deschis, iar celălalt era înfiorător, pe jumătate închis.

Părea că-i face cu ochiul . “

“ Pământ şi apă , aer şi foc ,

Priviţi-vă fiica din acest loc.

Pe-a lunii beznăş şi pe-a soarelui lumină ,

Înfăptuiască-se voia mea deplină .

Prin provocare , încercare şi sacru jurământ

Fie ca ea să se alature Cercului sfânt .

Cu carne şi oase , cu viaţa ei toată  ,

Cassie devine a noastră pe dată .”

“ Mugur şi frunză,, rod de pom bun ,

Găsiţi-l, legaţi-l de mine acum .

Rădăcina şi ram , boboc şi lăstar ,

Cu fir de iubire uniţi-ne iar . “

“- Dă-mi drumul , icni .

- Dar credeam că-ţi place focul, Cassie. Priveşte în el. Ce vezi ?

Cassie n-ar fi vrut să se supună , însă nu avu încotro. Era convinsă că, între timp, hârtia arsese complet. Totuşi ardea încă. Galben, îşi zise în gând . Focul e galben şi portocaliu. Nu roşu , cum se spune . “

 

 “ – Frumoasă cameră.

- Ştiu , spuse Cassie , privind mobilierul vechi şi sclipitor, draperiile clasice şi scaunele rigide. E frumoasă, adăugă, dar mi se pare ca un muzeu . “