The magic of words... by you (63)

Gheorghiev Alexandra ne-a trimis citate din “ Pasiune” de Lauren Kate. Sunt frumoase, voi ce spuneți? Eu doar atât: îți mulțumim pentru citate, Alexandra.

“Erau așa de sus, încât Luce abia vedea ce se petrecea pe pământ, sub ei. Un petic din oceanul luminat de lună. Mici valuri albe izbindu-se de țărmul întunecat.”

“Daniel râse și o trase din nou spre el. Nu se putea stăpâni să nu zâmbească. Se simțea atât de bine cu trupul lipit de al ei, iar pielea lui arăta fantastic sub lumina stelelor.”

“Nu era o mare diferenţă - și totuși, aici era toată diferența din lume - între Danielii pe care îi întâlnise când își vizitase celelalte existenţe şi acest Daniel care o sărută acum.”

“Deşi regret că trebuia să se oprească din sărutat,Luce lua faţa caldă a lui Daniel în palmele ei.Se uita lung în ochii lui violeţi,încercând să capete putere.

-Îmi pare rău,spuse ea,pentru că am fugit aşa!

-Să nu-ţi pară,spuse el încet şi cu sinceritate.A trebuit să pleci,era predestinat;trebuia să se întâmple.Zâmbi din nou.Am făcut ce trebuie.Lucinda.

Un şuvoi de căldura trecu prin ea,ameţind-o.

-Începusem să cred că nu o să te mai văd niciodată.

-De câte ori ţi-am spus că te voi găsi mereu?

Apoi,Daniel o întoarse cu spatele spre el,şi o cuprinsese cu braţele.Îi sărută ceafa şi porniră în zbor.”

“Îşi apăsă aripile una de alta,şi tăbări asupra sinelui său din trecut,lovindu-l cu atâta putere,că ar fi trebuit să-l zdrobească-dacă n-ar fi fost absorbit.Se cutremura,iar sinele său din trecut,se cutremura şi el.Daniel îşi ţinu ochii strânşi închişi,scrânşind din dinţi pentru a rezista acelei senzaţii de greaţă cauzate şi violente care îi inunda corpul”.

“Apoi,dintr-o dată,totul se opri.

Daniel deschise ochii şi nu auzi altceva decât propia respiraţie.Se simţea obosit,dar plin de viaţă.Ceilalţi se uitau la el.Nu era sigur dacă aveau vreo idee despre ce se întâmplase adineauri.Arătau de parcă s-ar fi temut cu toţii să se apropie de el sau chiar să îi vorbească.Îşi desfăcu aripile şi se roti într-un cerc perfect,ridicându-şi capul spre cer.

-Aleg dragostea mea pentru Lucinda,strigă către Rai şi Pământ,către îngerii din jurul lui şi către cei care nu se aflau acolo.Se adresa sufletului celei pe care o iubea,mai presus de orice,indiferent unde s-ar fi aflat ea.Îmi confirm încă odată alegerea:o aleg pe Lucinda mai presus de toate.Şi o voi alege până la capăt”.

“Noaptea era luminată de stele;Luce nu vroia decât să fie în braţele lui Daniel şi să se ridice în zbor către ele.Ce bine ar fi fost dacă l-ar fi avut alături,să o ducă departe de toate astea….

-Ce cauţi aici? Luce se întoarse.Venise după ea.Stătea pe balcon în hainele lui simple de servitor,derutat şi alarmat,îndrăgostit la modul tragic şi fără speranţă.

-Daniel.

Se repezi spre el,iar el se îndrepta spre ea,cu ochii violeţi strălucind,îşi deschise braţele cu un zâmbet radios.Când,în sfârşit,se atinseră,iar în braţele lui o cuprinseră,crezu că o să explodeze de fericire.

Doar stătu acolo,cu capul pe pieptul lui puternic,minunat.Era acasă.Braţele lui îi cuprindeau spatele,poposindu-I pe mijloc,şi o traseră cât mai aproape de el.Îi simţi respiraţia şi adulmeca mirosul pătrunzător de paie,de pe gâtul lui.Luce îl săruta sub urechea stângă,apoi pe gât.Sărutări uşoare,blânde,până când îi atinse buzele,iar Daniel îi răspunsese cu şi mai multă pasiune.Apoi sărutările deveniră mai prelungi,pline de o dragoste ce părea să se reverse din adâncul sufletului ei.După o clipă,Luce se desprinse şi îsi fixă privirea asupra lui Daniel.

-Mi-ai lipsit atât de mult.Daniel râse încetişor.

-Şi tu mi-ai lipsit în ultimele….trei ore.Eşti…eşti în regulă?

Luce îşi trecu mâinile prin părul blond şi mătăsos al lui Daniel.

-Doar aveam nevoie să iau o gură de aer….să te găsesc.

Îl strânse cu putere la piept .”