The magic of words (40)

Am scos câteva citate din ”Nici moartă , nici angajată” de Maryjanice Davidson, pentru că am făcut recenzia, și pentru că nu m-am putut abține :D.

" Încă era cel mai arătos tip pe care îl văzusem vreodată, statură atletică, brunet şi cei mai negri ochi. De fapt, ochii unui diavol."

" - Da, satană ?

M-am întors încet şi am zâmbit fals spre Sinclair.

- Ooops ! Scuze, Sinclair. Te-am confundat cu altcineva."

" Ca întotdeauna când îl vedeam, inima mea de vampir se făcea mică. Ce ironie: a trebuit să mor ca să întâlnesc pe cineva cu adevărat impresionant şi s-a dovedit că nu puteam să-l sufăr."

" - Dispari, am treabă.

- Regina mea, a zis el, privind în jos spre mine, nu lucrează.

- Asta lucrează, i-am zis scurt. Tu auzi ce zici ? Iisuse, ştiam că eşti un nenorocit bătrân, dar până şi tu ar trebui să ştii că acum femeile pot avea joburi. Şi, la naiba ! M-ai făcut să zic "nenorocit" la lucru.

- Nicio consoartă a mea nu va vinde pantofi pentru salariul minim, mi-a trântit-o. Ia-ţi lucrurile chiar acum. Te întorci în casa-mea-a-noastră, aşa cum trebuia să fi făcut acum trei luni.

- Care casă ? Ultima dată când am verificat, casa ta era o grămadă de cenuşă."

" - Cine eşti tu, Fred Flinstone al vampirilor ? Evident că nu ne-am cunoscut bine niciodată sau ai uitat tot ce ştiai despre mine."

" Avea o expresie familiară pe chip - furie care se lupta cu un zâmbet.

- Elizabeth..

Mi-am controlat un fior. Nimeni nu-mi rostea numele ca el. În primul rând, nimeni nu-mi spunea Elizabeth. Şi nimeni nu o făcea pe un ton atât de cald şi de tandru. Îmi pronunţa numele la fel cum vorbeau diabeticii despre îngheţata cu caramel. Era măgulitor şi înebunitor, dincolo de orice închipuire. (...)

- Elizabeth, fii rezonabilă.

- Nu scrie asta în fişa postului meu. Pleacă. "

" - Fie eşti cea mai uimitoare femeie pe care am cunoscut-o vreodată..

- Mda.

Mi-am aranjat bretonul şi am zâmbit modest.

- Fie cea mai stupidă.

- Te urăsc.

- Mereu spui asta, a zis el şi m-a tras mai aproape."

" - Nu e nicio problemă, domnule Mason. Acest - nemernic, degenerat, diavol, pacostea vieţii mele, consort legitim - amic tocmai pleca."

" În cele din urmă, am realizat că hainele negre erau, de fapt, haine de preot, aşa că am rezistat pornirii de a-i smulge capul de pe umeri şi de a-l folosi ca minge de fotbal. Oare aveam să merg în iad pentru că îl făcusem cretin pe un preot ? Chiar dacă el era cretin ? O temă de meditat pentru mai târziu. "

" - E aproape weekend, pentru Dumnezeu.

Tina a tresărit la "Dumnezeu". Vampirii sunt atât de sensibili la religie.

- De fapt, am nişte noutăţi.

-Sinclair s-a transformat într-un morman de cenuşă ? am întrebat eu cu speranţă. "

" - Nu l-am iubit cu adevărat, a spus ea, dar îmi merită loialitatea. Mi-a dăruit nemurirea. M-a făcut o zeiţă printre oameni.

- Şi o ciudată pentru noi, ceilalţi. "

" - De ce bei ceai cu ucigaşii de vampiri ? a întrebat Sinclair şi a scos o batistă neagră, cu care mi-a şters faţa.

- Pentru că sunt prea tineri ca să bea alcool, am zis. "

" - Oh, Maiestate. Şi eu mă bucur să vă văd.

- Eric, vă rog, dr Taylor. La urma urmei, nu sunteţi unul dintre supuşii mei. Păcat, a oftat el.

- Iar tu trebuie să-mi spui Elise, a mustăcit ea.

- Iar eu trebuie să vomit. Din nou, am anunţat. "

" (...) Marc mi-a explicat sincer că el nu se gândeşte la Tina şi la Eric ca la nişte vampiri. Pariez că s-ar răzgândi dacă vreunuia dintre ei i s-ar face vreodată suficient de foame. "

Vă plac?