The magic of words... by you (7)

Cine ar putea să trimită din nou citate? JustLaugh:)). Știu, știu, mai am și de la alții pe care le voi posta îndată. 

JustLaugh ne-a trimis câteva citate din "Roșu de Rubin" de Kerstin Gier. Eu nu am citit cartea, însă acum sunt nerăbdătoare să o cumpăr atunci când reușesc pentru că aceste citate cu siguranță m-au făcut curioasă. Mulțumim, JustLaugh.

”James era o fantoma. De aceea evitam să vorbesc cu el când mai erau și alții de față. Doar cu Leslie făceam o excepție. Ea nu se îndoise niciodată, nici măcar pentru o secundă, de existența lui James. Leslie mă credea întotdeauna, iar acesta era unul dintre motivele pentru care o consideram cea mai bună prietenă.”

“Știam exact ce se întâmplase. Pur și simplu, știam.Și mai știam că trebuie să fi fost vorba de o eroare. Călătorisem într-o altă epocă. Nu Charlotte. Eu. Cineva făcuse o mare greșeală. Dinții au început brusc să-mi clănțăne. Nu doar de emoție, ci și de frig. Era îngrozitor de frig.”

“-Dar e simplu de tot, spuse Charlotte rece. Toți au crezut că eu aș avea gena, când, în realitate, o avea Gwendolyn.

Împinse farfuria din fața ei și se ridica.O să vadă ea cum o sa facă față.’’

“Am vrut să mă ascund și mai bine în spatele draperiei, dar m-am blocat  în mijlocul acțiunii. Era imposibil! Fata avea chipul meu. Priveam în proprii ochi speriați! Fata păru la fel de nedumerită ca mine, dar își reveni mai repede din șoc. Făcu o mișcare clară cu mâna: “Ascunde-te!Dispari!” ”

“Tânărul avea părul negru cârlionțat, lung aproape lângă umeri, și ochii verzi, atât de strălucitori, încât am crezut că purta lentile de contact. Deși nu-l mai văzusem până atunci nici părul, nici ochii, l-am recunoscut  imediat. Chiar și timbrul vocii lui l-aș fi putut recunoaște oriunde. Era bărbatul pe care-l văzusem în ultima mea călătorie în timp.’’

“- Fir-ar, fir-ar, fir-ar !

-E-n regula,spuse Gideon.

Tonul lui surprinzător de blând puse capac emoțiilor mele. Lacrimile îmi șiroiră din ochii înainte să le pot opri.

-Hei, Gwendolyn, îmi pare rău!

Gideon veni imediat înspre mine, mă prinse de umeri și mă strânse spre el.

- Idiotul de mine! Am uitat cum trebuie să fie totul pentru tine, murmură el pe lângă urechea mea. Îmi amintesc și acuma ce sentiment idiot m-a încercat și pe mine când am făcut primul salt în timp. În ciuda orelor de scrima. Ca să nu mai vorbim despre orele de vioară…’’

‘’Pe el îl nimerise împușcătura de mai devreme. Priveliștea era atât de înfiorătoare, încât am simțit cum mi se întorcea stomacul pe dos. Nu mai văzusem niciodată un mort. Ce-aș fi dat să fi fost în sala de cinema și să fi putut, pur și simplu, să privesc în lături!

Dar ceea ce se petrecea aici era real. Acest bărbat era mort, iar puțin mai încolo viața lui Gideon era în mare pericol.’’

''-Nu ești o fată oarecare, Gwendolyn, șopti el, trecându-si  degetele prin părul meu. Ești cu totul și cu totul deosebită. Nu ai nevoie de nicio magie a corbului ca să fii specială pentru mine.

Chipul lui se apropie tot mai mult de al meu. Cand buzele lui îmi atinsese gura, am închis ochii.

 OK. Acum urma să leșin.’’