Cărţi frumoase la Editura Univers..

Aveam nevoie de un titlu intrigant care să vă atragă atenţia, pentru că vreau să vă prezint nişte cărţi foarte interesante şi cu nişte coperte atât de frumoase, apărute la Editura Univers. Personal, sunt fermecată de toate aceste titluri, dar şi de multe altele apărute la această editură, şi aş citi-o pe oricare fără să stau pe gânduri. 

„Simfonie în alb” de Adriana Lisboa

Simfonie în alb vorbeşte despre drama plină de diezuri şi bemoluri a celor două personaje centrale, surorile Maria Ines şi Clarice. Reîntâlnindu-se după mulţi ani, femeile sunt puse faţă în faţă cu anii copilăriei şi ai tinereţii, cititorul descoperind, în umbrele care au devenit în prezent, indicii ale durerilor şi ale alegerilor nefericite din trecut. Cu o eleganţă şi o muzicalitate ale frazei demne de o pasionată de flaut şi jazz, Adrianei Lisboa îi reuşesc admirabile volute printre planuri temporale, fire narative şi tablourile vivante ale personajelor. 
La povestea ratărilor Mariei Ines şi ale lui Clarice iau parte părinţii (o mamă bolnavă şi un tată alcoolic), bărbaţii cu care s-au căsătorit şi cei pe care i-au iubit, dar şi secvenţe sugestive din istoria bulversată a Braziliei, desfăşurate de-a lungul unei întregi generaţii. Cu voce sigură, Adriana Lisboa amestecă deziluzii, crime, mistere ("a cui e mâna care atinge corpul fetei goale?" e o întrebare care va bântui mintea cititorului), pasiuni tulburătoare, conflicte familiale, dar şi imagini şi simboluri de o serenitate contagioasă.

„De partea Chinei” de Ian Buruma

Povestea unei femei spusă de trei bărbaţi, romanul lui Ian Buruma pune în ficţiune viaţa spectaculoasă a actriţei de origine japoneză Shirley Yamaguchi, survolând cu o abilitate remarcantă aproximativ 50 de ani din istoria Japoniei.

Înşelare, spionaj, trădare, crimă, manipulare sunt ingredientele care dinamizează un roman care are în atenţie două universuri diferite – realitatea istorică şi cinematografia – şi trei culturi: Japonia, China şi America.

„Nu arăta nici a japoneză, nici a chinezoaică. Era ceva în [ochii] ei ce amintea de Drumul Mătăsii, de caravane şi târgurile cu mirodenii din Samarkand. Nimeni n‑ar fi bănuit că e o japoneză obişnuită, născută în Manciuria.” (De partea Chinei, Ian Buruma)

 „Culorile sentimentelor” de Kathryn Stockett

  În orăşelul Jackson din  Mississippi, în anii ’60, trei femei care în mod normal nu ar fi avut  nimic în comun se leagă printr-o prietenie incredibilă. Ceea ce le apropie este un proiect secret care le primejduieşte viaţa, o carte ce pune în discuţie convenţiile sociale considerate tabu ale vremii lor.

Culoarea sentimentelor, romanul de debut al autoarei Kathryn Stockett, este ceea ce se cheamă un fenomen literar: o carte care a fost respinsă de aproape cincizeci de editori şi agenţi, publicată în cele din urmă de Penguin Group şi primită cu un entuziasm extraordinar de librării, cluburi de carte, bloggeri şi critica literară.  Drepturile de traducere au  fost vândute în mai mult de 30 de ţări, iar Steven Spielberg a decis să implice studiourile DreamWorks în ecranizarea cărţii.

Definită drept „magică“, „irezistibilă“, „plină de umor“, Culoarea sentimentelor s-a menţinut în New York Times Best Sellers List timp de doi ani şi s-a vândut în peste 7 milioane de exemplare doar în Statele Unite.

„Cele două personaje principale de culoare se desprind din pagini ca şi cum ar fi tridimensionale… Un roman care a câştigat lozul cel mare.“ The New York Times

„Un roman care trebuie citit neapărat.“

„Domnul Mee” de Andrew Crumey

Care este legătura între Jean-Jacques Rousseau, inventarea Internetului, Proust şi silogisme? Este oare focul o fiinţă vie, aşa cum credea vechea sectă a xanticilor? În căutarea unei cărţi dispărute, Enciclopedia lui Rosier, un savant trecut de optzeci de ani, domnul Mee, descoperă pentru prima dată în viaţă ordinatorul, paginile de web, anatomia feminină şi tehnologia modernă, într-un “roman al ideilor, în tradiţia lui Italo Calvino, Borges şi Kundera.“

Publishers Weekly

„Andrew Crumey este printre cei trei sau patru scriitori moderni pe care-i prefer – un romancier inteligent, amuzant, alert şi original care nu m-a dezamăgit niciodată.“ - Jonathan Coe, The Guardian

„Am o slăbiciune pentru cărţile lui Andrew Crumey. Spun asta deoarece, de câte ori le citesc în săli de aşteptare sau în tren, oamenii se uită dezaprobator la mine, pentru că râd singur… Ca un magician, Crumey jonglează cu tot felul de subiecte – haosul şi coincidenţele, mecanica cuantică, telepatia, psihanaliza şi multe altele.“

Care vă atrage atenţia în mod deosebit?