joi, ianuarie 10, 2013

"Magie de doi bani"(Femei din Cealaltă Lume #3) de Kelley Armstrong - Recenzie

Deştepte, sexy şi supranaturale:

faceţi cunoştinţă cu femeile din Cealaltă Lume.

Iar de vampiri, nici vorbă…

Paige Winterbourne este o vrăjitoare.
Dar nu se observă: nu are negi, nici pielea verde, si nici nu strâmbă cu drăgălăşenie din nas ori de câte ori face câte o vrajă. Nu, în majoritatea timpului, ea nu este altceva decât o fată obişnuită de douăzeci şi trei de ani: munceşte din greu, îşi face griji cu privire la siluetă, se întreabă dacă-şi va găsi vreodată un iubit.
OK, mai are şi o fiică adoptivă adolescentă, pe Savannah, care vrea să-şi trezească din morţi mama, o practicantă a magiei negre, şi care se pomeneşte vânată de un semi-demon cu puteri telekinetice şi de o Cabală atotputernică a vrăjitorilor. Dar, în afară de toate astea, Paige duce o viaţă cu adevărat banală. Asta până când vecinii află cine este ea în realitate şi se dezlănţuie iadul.
La propriu…
Asistăm în zilele noastre la o cosmetizare a personajelor supranaturale care au băgat odată spaima în cititorii care făceau temători cunoştinţă cu crimele şi faptele lor abominabile, şi se ascundeau sub plapumă înfioraţi, ori în copiii care nu puteau închide un ochi noaptea imaginându-şi că vreun personaj negativ din basme o să iasă de sub pat şi o să-i înşface. Da, aşa cum vampirii acum nu mai sunt nişte sugători de sânge fioroşi şi dispreţuiţi, nici vrăjitoarele nu ne mai oripilează cu aspectul lor grotesc, ridurile şi petele urâte de pe faţă, ca să nu mai spun de comportamentul şi mentalitatea învechită - cel puţin nu toate. Să le mulţumim pentru asta autoarelor care au capacitatea de a găsi ceva bun în toate, şi care prin imaginaţia lor şi modalitatea de a vedea lucrurile într-un mod mai pozitiv au făcut astea posibile, nu?
Păi, dacă nu ar fi fost aşa, cum aş mai fi putut eu afirma că Paige Winterbourne e o tânără drăguţă şi frumuşică, o vrăjitoare respectată, conducătoarea Sabatului American, dar a cărei viaţă o ia pe un pantă periculoasă la un moment dat? Nu îi era uşor nici înainte, având sufletul frânt după moartea mamei ei, şi fiind nevoită să aibă grijă de o adolescentă care deşi îi e dragă, e extrem de greu de stăpânit, iar ea evident nu e pregătită să se comporte ca o mamă acum.
Şi dacă nu credea că o mai pot paşte alte necazuri, s-a înşelat serios. Conducătorul unei Cabale puternice de vrăjitori doresc să i-o ia pe Savannah, o serie de evenimente nefericite îi dezvăluie lumii oarecum puterile, iar tot felul de oameni săriţi de pe fix îşi fac apariţia în curtea ei, urmărindu-i fiecare pas, casuţa vocală a telefonului ei e brusc plină de mesaje bizare în care în 90% din ele i se spune destul de răspicat că se speră ca „vrăjitoarea să moară în chinuri groaznice”, vrăjitoarele din Sabatul din care face parte nu doar că nu o ajută, dar şi complotează să o dea jos de la conducere şi, dacă toate astea nu erau de ajuns, s-a mai trezit pe cap şi cu un tânăr vrăjitor, Cortez, care insistă să îi fie avocat. 
Paige va trece prin tot felul de probleme, capcane, situaţii limită, în care îşi va demonstra tăria de caracter, cunoştinţele acumulate, şi mai ales iubirea pe care i-o poartă Savannei. Da..se pare că nu e foarte uşor nici să ai diverse puteri, uneori nici măcar ele nu te pot salva când simţi că te prăbuşeşti uşor..
Nu cred că am ce să vă mai povestesc din acţiune, prefer să citiţi voi, iar eu să îmi spun gândurile despre acest roman. Poate ar trebui să vă vorbesc puţin de serie. Mulţi dintre voi poate aţi evitat să vă luaţi acest volum, gândindu-vă că nu le-aţi citit pe primele două, „Lună plină” şi „A doua lună plină”, şi nu veţi înţelege acţiunea. Greşit. Pentru că seria „Femei din Cealaltă Lume” e specială. De ce spun asta? Mare parte din personajele feminine secundare devin la un moment dat principale, şi viceversa. Deci, dacă în primele volume aţi cunoscut-o pe Elena, prima femeie vârcolac, i-aţi aflat frământările şi problemele, ea a devenit în volumul 3 un personaj secundar, pentru că a venit vremea lui Paige să strălucească :). Însă, sfatul meu e să le citiţi şi pe primele două, pentru că astfel veţi înţelege mai bine şi „Magie de doi bani”, vă va fi mai uşor să vă familiarizaţi cu povestea, deoarece Paige şi Savannah apar şi în „A doua lună plină”, chiar dacă sunt personaje secundare. În plus, Elena va deveni iar personaj principal în alte volume din serie, deci trebuie să o cunoaşteţi şi pe ea.
Nu mai ştiu ce carte citisem înainte să mă apuc de „Magie de doi bani”, dar de la primele capitole, un zâmbet plin de mulţumire mi-a apărut pe buze. Nu ştiu să explic de ce, cred că e stilul, replicile uşor sarcastice ale personajelor, capacitatea lor de a face haz de necaz chiar şi în cele mai neplăcute situaţii, faptul că personajele par reale, ancorate în umanitate, deşi sunt mare parte supranaturale. De fapt, părerea mea e că Kelley Armstrong e de vină pentru bucuria interioară care mă cuprinde de fiecare dată când îi citesc vreo carte. Cert e că e una dintre cele mai bune scriitoare, iar talentul ei e incontestabil. Ea m-a făcut să îmi placă pentru prima dată vârcolacii (creaturi supranaturale care nu mă încântau deloc) , datorită Elenei şi a lui Clay, iar acum m-a făcut să devin fană şi a vrăjitoarelor. Nu ştiu ce aş putea să îi reproşez cărţii, poate mi-aş fi dorit ca apropierea lui Paige de Lucas pe plan amoros să nu fie aşa rapidă, în rest chiar nu am nimic de reproşat. Merită, merită, merită să o citiţi, pentru că e foarte bună cartea!
O să fac o scurtă trecere în revistă a personajelor, ca să le cunoaşteţi mai bine.
Dacă credeaţi că în volumul doi, „A doua lună plină”, mi-a plăcut de Paige, vă înşelaţi. Din contră, mă călca pe nervi, pentru că era impulsivă, certăreaţă, uşor obraznică. Să nu credeţi că acum e altfel, dar cunoscând-o mai bine, aflându-i temerile, grijile, ţelurile, m-a făcut să o văd într-o altă lumină, şi să cred că am judecat-o greşit. E tânără, şi poate uneori se bagă în necazuri datorită felului ei de a fi, dar e şi foarte puternică, hotărâtă, nu se dă bătută cu una cu două, indiferent cât de puternici ar fi adversarii ei.
Nu este uşor să locuieşti într-un orăşel care nu îţi place, să suferi după moartea mamei tale, şi acum să dai iar nas în nas cu ucigaşa ei, să fii atât de tânără (23 de ani) şi deja să fii conducătoarea Sabatului American, dar, fir-ar, parcă cel mai complicat e să ai grijă de o adolescentă care acum trece prin tot felul de schimbări, atât fizice, cât şi psihice.
M-au amuzat ironiile lui Paige, faptul că e critică şi cu sine, m-a cucerit cu tenacitatea şi ambiţia ei, şi mai ales cu puterea interioară de care dă dovadă, dar şi iubirea pe care i-o poartă Savannei. A! Trebuie să spun că o admir pentru că e feminină, preferă fustele vaporoase şi rochiile frumoase în detrimentul blugilor şi hainelor comode. Just like me :). 
În relaţia ei cu Lucas Cortez, lucrurile au început clar cu stângul. Unu la mână, el e vrăjitor, iar vrăjitoarele şi cu ei sunt ca şi câinii şi pisicile, duşmani declaraţi. Apoi, felul lui insistent de a fi, faptul că apărea mai mereu, deşi ea clar nu îl dorea în preajmă, l-a făcut a fi un personaj care iritant, cel puţin la început. Dar pe parcurs, când Paige îl acceptă în viaţa ei, îl lasă să o ajute, şi dovedeşte că e loial, inteligent, săritor, iar apoi îi află şi povestea zbuciumată de viaţă, faptul că şi el are în spate o familie puternică, dar asta nu l-a oprit să fie mereu pe picioarele lui, să reuşească de unul singur, devine plăcut, interesant.
Cert e că cei doi se potrivesc, se completează, fiind caractere opuse. Ea e impulsivă, bătăioasă şi cu gura cam mare, el e calm, cerebral şi drăguţ. Nice couple, thumbs up for you guys!
Personajul meu preferat este de departe Savannah. Doamne, cât de tare poate fi tânăra asta. Ea este fata lui Eve, una dintre cele mai puternice vrăjitoare, care practica magia neagră, iar Savannah se vede deja că i-a moştenit calităţile, să le spun aşa. Părerea mea e că va deveni cea mai puternică  vrăjitoare, pentru că de pe acum, posedă anumite abilităţi pe care nici Paige nu le deţine. În plus, e curajoasă, sarcastică, nu o intimidează nimeni, şi, mai ales, e foarte deşteaptă. De abia aştept să citesc volumele în care Savannah va fi personajul principal, să văd cum va fi când va creşte, cred că va fi un personaj genial (nu că acum nu ar fi).
M-am şi gândit cum va fi în viitor, şi o văd cam aşa:
Puternică, frumoasă, misterioasă, sexy, periculoasă.

O lectură impecabilă, o carte gotică plină de adrenalină, de momente care te vor face să îţi ţii răsuflarea, descrieri exacte, de replici ironice şi amuzante, fiind deci o poveste frumoasă şi o carte pe care trebuie să o citiţi!

~Mulţumesc Editurii Leda pentru şansa  acordată de a citi această carte!~

Recenziile primelor două volume din serie:
Image and video hosting by TinyPic Image and video hosting by TinyPic

5 comentarii:

  1. Foarte interesant mi-ar placea sa o citesc! :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi place foarte mult recenzia ta ..dar mai cu seama iubesc cartea asta, trebuie sa pun si eu labutzele pe ea ..eu pe paige am vazut-o exact ca pe paige din serialul acela cutrei surori farmece ;)) ..aw,,,

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte interesant stilul scriitoarei Kelley Armstrong , nu cred ca am mai intalnit vreo serie la care personajul principal sa se schimbe in fiecare volum . Pare interesant avand in vedere ca niciodata nu te vei plictisi de personajul principal .
    Poate ca de curand dupa ce vo termina cu seria Shadow Falls voi incepe si seria Femei din Cealalta lume doar ca momentan am niste lecturi pentru scoala :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Esti chiar impresionata de carte!
    Eu prima data am citit Fortele raului absolut care mi-au placut foarte mult, asa ca am o vaga idee despre stilul scriitoarei.
    Sincer, ma bucur ca este o carte in care nu exista vampiri si sunt accentuate alte creaturi precum vrajitoarele si vrajitorii. Umita putin de faptul ca vrajitoarele si vrajitorii sunt ca si cainii si pisicile, adica nu se inteleg deloc. Nu am mai intalnit ideea asta.
    Paige, oricat de impulsiva ar crezut-o tu(asa o fi, dar nu am citit cartea) cred ca e o persoana buna deoarece "are grija de o adolescenta" care..e complicata(cine stie mai bine decat noi adolescentii cat de complicati suntem?).
    Lucas cortez, ei bine imi place mult poza aleasa de tine, imaginea care il intruchipeaza pe Cortez(foarte dragut tipul). Polii opusi se atrag. Nu-mi imaginez cum e ca un tip sa insiste, el fiind vrajitor, si sa te bata la cap mereu, sa vrea sa te ajute si tu sa refuzi:)) Inseamna ca e foarte rabdator tipul
    Sper ca o sa citesc repede cartea, sper sa fac rost de ea curand pentru ca imi place rau descrierea

    RăspundețiȘtergere
  5. Mie mi-a dat o stare de bine cartea asta :)

    Si da, si eu astept volumele in care Savannah va fi personaj principal. Mi se pare foarte foarte interesanta si cred ca o sa aiba o evolutie tot mai frumoasa!

    RăspundețiȘtergere

Vă mulțumim pentru că ne vizitați blogul și pentru comentariile voastre. Contează foarte mult pentru noi să vă aflăm gândurile :). Dacă ați pus o întrebare, reveniți, cu siguranță vă vom răspunde!