miercuri, februarie 11, 2015

Dewey Citeștemaimulte Cărți. ”Dewey. Pisoiul din biblioteca unui mic oraș cucerește lumea” de Vicki Myron - Recenzie

Cartea poate fi comandată de pe Libris, de AICI


Sunt o mare iubitoare de animale, dar cele cu care am o legătură de nedestrămat, sunt pisicile. Relația mea specială cu ele a început de când eram mică și am băgat în apret un pisoi simpatic și foarte înțelegător - nu vă panicați, acesta nu a pățit nimic, doar a fost mai ”scorțos” o perioadă de timp, până a descoperit mama ce trăsnaie făcusem - și a continuat de-a lungul anilor cu prietenii mei blănoși și drăguți, extrem de inteligenți, și de la care am primit, de la fiecare în parte, câte o lecție. Știu că unii sunt sceptici în ceea ce privește pisicile, le consideră sclifosite, răzgâiate, nu așa de iubitoare și devotate ca un cățel, de exemplu; dar tind să îi contrazic cu vehemență pe aceștia. 
Atunci când am ales să citesc ”Dewey. Pisoiul din biblioteca unui mic oraș cucerește lumea”, recunosc că am mers la sigur, eram convinsă că voi avea parte de o lectură plăcută, amuzantă, relaxantă, scrisă pe sufletul meu. Însă această carte m-a surprins complet, a fost mult mai mult decât mă așteptam, mult mai profundă, emoționantă.
Desigur, personajul central, cel în jurul căruia se învârt lucrurile și busola care îi va ghida în multe momente pe membrii bibliotecii din Iowa, dar și pe localnicii acestui mic oraș, este Dewey. Un motănaș găsit în cutia de recuperare de la bibliotecă, înghețat de frig și pe cale să piardă lupta cu viața, va deveni la un moment dat un simbol, un exemplu pentru multă lume, o mică celebritate pentru care unii oameni vor călători mii de kilometri, doar pentru a petrece câteva clipe în compania lui. 
Așa cum e firesc, îl însoțim pe Dewey pe parcursul anilor, ne distrăm datorită giumbușlucurilor pe care le face cu ghemul lui roșu, îi observăm reacțiile atunci când face cunoștință cu bradul de Crăciun, aflăm care îi sunt tabieturile, micile plăceri, și în ce constă fișa postului de ”Pisoi de bibliotecă”. Dewey Citeștemaimulte Cărți, cum a fost botezat, a reprezentat pentru comunitate pisoiul înțelegător care accepta să fie prea tare strâns în brațe sau purtat cu capul în jos de către copii, prietenul tuturor, chiar și al celor bolnavi sau deznădăjduiți, cărora le aducea zâmbete pe chip și speranță în suflet, motanul răbdător și cald care se cuibărea în poala vizitatorilor și se bucura de mângâieri și de atenția care i se oferea. Întregul lui univers se află între pereții bibliotecii, căminul lui minunat, care îi oferă zi de zi noi provocări.
Însă romanul e mult mai bogat și cuprinzător, introduce cititorul în zbuciumul cu care s-a confruntat de-a lungul anilor autoarea cărții și stăpâna lui Dewey, Vicky Miron, directoarea bibliotecii din Iowa. Ca și pisoiul, Vicky este o supraviețuitoare, o femeie puternică, una care a fost la un moment dat lovită din toate părțile... care s-a luptat cu boala, cu dezamăgirile, lipsurile, cu un mariaj nefericit, și a suferit de-a lungul anilor din cauza pierderii celor dragi. La fel ca Pasărea Phoenix, aceasta reușește să renască din propria durere, să se reinventeze, să lupte cu soarta ei potrivnică și să ajungă un model pentru noi toți.
Cele două fire narative, separate unul de celălalt, ar fi impresionat cu siguranță, dar împreună au un efect covârșitor asupra cititorilor, deoarece Dewey și Vicky sunt ca două bucăți de sfoară prinse într-un nod strâns, iar poveștile lor ne îndeamnă în aceeași direcție: aceea de a nu ne da bătuți niciodată, de a fi stăpânii destinelor noastre.
Dacă ideea cărții și descrierea ei v-au făcut să credeți că ”Dewey. Pisoiul din biblioteca unui mic oraș cucerește lumea” e o carte ușurică, care nu necesită multă concentrare și care garantează doar bună dispoziție, vă înșelați, Poate dacă vă spun că pe la ultimele capitole nu mi-am mai putut opri lacrimile și am început să plâng cu sughițuri, vă voi face să priviți cu alți ochi romanul.
Fie că sunteți iubitori de pisici sau nu, trebuie să acordați o șansă acestei povești frumoase și impresionante. Veți ajunge să îl cunoașteți pe Dewey, să vă atașați de el și să îl simțiți aproape de voi, iar Vicky vă va inspira și insufla putere și curaj, în orice clipă. 

Carte primită pentru recenzie de la Libris.ro, cea mai mare librărie online.

5 comentarii:

  1. Recent i-am daruit prietenei mele aceasta carte. Ea este iubitoare de catei, nu de pisici, dar aceasta carticica mi s-a parut irezistibila si a fost incantata de ea. Acum astept sa o citeasca si sa pun si eu mana pe ea ^_^

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Diana, atunci prietena ta trebuie musai să citească ”Enzo sau arta de a pilota pe ploaie”. Am iubit cartea asta anul trecut, e minunată, emoționantă, la fel am plâns o mulțime.
      Ți-o recomand și ție! E mai tristă decât ”Dewey”, dar e frumoasă. Ambele sunt.
      Mulțumesc pentru comentariu! I missed you!

      Ștergere
    2. A citit si "Enzo sau arta de a pilota pe ploaie" si i-a placut foarte mult, acum se afla si pe lista mea de lectura ^_^
      I missed you too! >:D<

      Ștergere
  2. Mi-a placut recenzia ta, cu siguranta o sa citesc acest roman ^^

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc mult, Veronica! Mă bucur să aud asta, sper să îți placă cartea și să te cucerească Dewey! Deși, la cât de scump e, asta e inevitabil.

      Ștergere

Vă mulțumim pentru că ne vizitați blogul și pentru comentariile voastre. Contează foarte mult pentru noi să vă aflăm gândurile :). Dacă ați pus o întrebare, reveniți, cu siguranță vă vom răspunde!