The magic of words (79)

Am scos câteva citate din "E uşor să te iubesc" de Tammara Webber. Mi-a plăcut enorm cartea şi sper să vă placă şi vouă citatele.

Toate drepturile sunt rezervate Editurii EPICA. Carte apărută în iunie 2013. Traducere de Cristina Jinga.

“Mi-am spus: Visez, nu se întâmplă asta. Iubitul meu de trei ani nu rupe relaţia cu mine ca să poată face sex cu colege, într-un neruşinat abandon. Am clipit des şi am încercat să trag aer în piept, dar n-am putut. Nu era strop de oxigen în cameră. M-am uitat doar aspru la el în tăcere.

Si-a încleştat falca.

- Okay, deci bănuiesc că a te lua cu binişorul a fost o idee proastă…

- Asta numeşti tu a mă lua cu binişorul? S-o rupi cu mine ca să poţi să le-o tragi altor fete? Fără să te simţi vinovat? Vorbeşti serios?

- Foarte serios.”

“Trei ani trecuseră de când nu mă mai numisem Jacqueline şi mă luptam zilnic să-mi recâştig acea latură din mine însămi pe care o dădusem deoparte pentru el. Nu fusese singurul lucru la care renunţasem, nici cel mai important. Era doar singurul pe care îl puteam recupera.”

“Landon,

[…]

Am doi liceeni de anul întâi de la şcoli rivale în competiţie unul cu celălalt la regionale. Amândoi m-au întrebat, separaţi, slavă Domnului, care este favoritul meu. (I-am spus fiecăruia “Tu eşti, bineînţeles.” Am făcut chiar aşa de rău??) Sunt plini de aere unul faţă de altul când vin să-şi ia contrabasurile din camioneta mea, iar eu mă rog cerului să nu pomeneasca vreunul de statutul său de favorit în faţa celuilalt.

BĂIEŢII.

Inginerie? Uau. Nu mă mir că pari atât de deştept.

JW

Jacqueline,

[…]

Ah, se pare că învătăceii tăi sunt îndrăgostiţi de tine? Nu-i de mirare. O fată de la colegiu care să cânte la contrabas m-ar fi lăsat fără grai la 14 ani.

Bineînţeles că sunt deştept! Sunt preparatorul atoateştiutor. Şi în caz că te întrebai – da, tu eşti eleva mea favorită. :)

LM”

“- D-deci, care-i specializarea ta? am şoptit eu.

Cu colţul ochiului şi am simţit vibraţia pieptului său lipit de al meu.

- Chiar vrei să vorbim despre asta?

Îşi păstra apropierea, cu piepturile unul lângă celălalt, aşteptând ostentativ răspunsul meu. Nu-mi puteam aminti ultima oară când fusesem atât de plină de dorinţa pură, greu de descris.

Am înghiţit nodul din gât.

- În loc să vorbim despre ce?

El a chicotit şi am simţit vibraţia pieptului său lipit de al meu.

- În loc să vorbim despre ce?

El a chicotit şi am simţit vibraţia pieptului său lipit de al meu.

 - În loc să nu vorbim.

Mâinile lui m-au strâns puţin mai tare, degetele mari apăsându-mi coastele, iar celelalte răsfirate în continuare pe spatele meu, imediat sub talie.

Am clipit, pentru o clipă neînţelegând unde vrea să bată, iar în clipa următoare ştiind fără nicio îndoială.

- Nu ştiu ce vrei să spui, am minţit eu.

El s-a aplecat şi mai aproape de mine, obrazul lui neted ştergându-se de al meu când mi-a murmurat:

- Ba da, ştii.

[…]

Când buzele lui mi-au atins foarte usor lobul urechii, am crezut c-o să leşin.

- Hai să dansăm şi atât, a zis el.

Dându-se înapoi doar cât să mă poată privi în ochi, mi-a tras trupul lângă al lui, iar picioarele mele l-au ascultat, mişcându-se unde le conducea el.”

“El şi-a muşcat buza de jos o dată, scurt.

- Bănuiesc că n-ai observat numărul meu de telefon de pe paharul de cafea.

Mi-am aruncat ochii spre telefon, care stătea pe marginea manualului meu.

- L-am observant.

I-am urmărit reacţia, ştiind că practic îi ceream să mă vâneze.

El a zâmbit, ochii lui luminoşi încreţindu-se uşor la colţuri, iar eu am încercat să nu mă pierd cu firea, vizibil.

- Înţeleg. E dreptul tău să te răzgândeşti. Ce-ar fi să mi-l dai şi tu pe-al tău?

Am ridicat o sprânceană.

- De ce? Ai nevoie de ajutor la economie?

[…]

- Îţi apreciez preocuparea, dar vreau numărul tău din motive care n-au absolut nicio legătură cu economia.”

“Lucas: Am vrut să vorbesc cu tine, după curs, dar ai dispărut.

Eu: Am un alt curs, imediat după. Unul din acei profi care se opresc din vorbă, te fixează cu privirea şi asteaptă până te aşezi, dacă întârzii.

Lucas: Atunci eu probabil m-aş duce către locul meu şi mai fără grabă. :)”

“- Mm. Ce poziţie ţi-ar fi cea mai confortabilă?

N-aş fi putut să spun cu voce tare răspunsul la această întrebare, dar roşeaţa care s-a întins pe faţa mea ca focul din pădure m-a dat de gol. El şi-a prins buza de jos între dinţi şi am fost sigură că a făcut-o ca să-şi înăbuşe râsul. Cea mai confortabilă poziţie? Ce-ar fi, de pildă, cu capul meu vârât sub o pernă?”

“- În noaptea în care ne-am întâlnit… eu nu sunt ca tipul ăla.

Maxilarul îi era rigid.

- Ştiu ast…

Şi-a pus un deget pe buzele mele şi expresia i s-a îmblânzit.

- Deci nu vreau să te simţi forţată. Sau copleşită. Dar vreau, categoric vreau, să te sărut chiar în clipa asta. Rău.”

“- Unde te-am găsit eu pe tine?

Am clătinat din cap.

- Poate că exact acolo unde trebuia să fiu, la urma urmei.”

“- Să aleg să fiu cu tine nu e o decizie complicată, Jacqueline, a şoptit el, ridicându-se o ultimă oară ca să se uite în ochii mei. E uşor. E incredibil de uşor.”