The magic of words (65)

Oricât mi-aș dori să fac recenzia la ”Mecanica inimii” de Mathias Malzieu, timpul îmi este împotrivă, și am deja o mulțime de cărți de citit, vreo 3 recenzii pe care trebuie să le fac, la romane citite, și multe altele. E o carte care are o inocență, dar în același timp e complexă, plină de sentimente sincere. O să vă mai spun doar că este foarte frumoasă, profundă și emoționantă, că vi-o recomand din toată inima, și sper ca citatele de mai jos să vă convingă să îi dați o șansă:

”Pe negândite, mă las cuprins de dragoste. Pe gândite, la fel. Înăuntrul ceasornicului meu, este ziua cea mai călduroasă din lume.”

” – Atunci să știi că asta-i nimica toată pe lângă ce ți se poate întâmpla dacă te îndrăgostești. Mai devreme sau mai târziu, o să plătești cu multă suferință întreaga bucurie care te cuprinde când iubești. Și cu cât vei iubi mai mult, cu atât durerea pe care o vei simți va fi mai ascuțită. Vei cunoaște dorul, chinurile geloziei și ale incertitudinii, senzația că ești respins sau că ți se face o mare nedreptate. Frigul o să-ți macine oasele, iar sângele se va preschimba în sloiuri de gheață rătăcind pe sub piele, prin tot trupul. Mecanismul inimii tale va sări în aer. Eu ți-am pus ceasul, așa că știu pe dinafară cât poate duce. Pesemne că forța fericirii nu-l va doborî. Dar nu e destul de voinic ca să îndure chinurile dragostei.”

”Aura de mister care o învăluie pe micuța cântăreață mă umple de bucurie. Adun în mine o întreagă colecție de imagini cu genele ei lungi, cu gropițele din obraji, cu nasul ei perfect, cu mlădierea buzelor. Îi păstrez cu atâta grijă amintirea, ca și cum aș ocroti o floare plăpândă. Și asta mă face fericit.”

”Dar în zadar mi-e ceasornicul atât de fragil, că micuța cântăreață s-a instalat în inima mea confortabil. Și-a împrăștiat valizele grele ca plumbul în toate ungherele și, totuși, niciodată nu m-am simțit mai ușor ca în clipa când am întâlnit-o.„

”Nu poți face nimic. Niciodată nu putem reveni asupra faptelor săvârșite în trecut, chiar dacă avem un ceasornic în inimă.”

”Rătăcesc pe șinele propriei frici. De ce mă tem? De tine, mai precis, de mine fără tine.”

” – Ce contează dacă îi faci să plângă sau să râdă, atât timp cât le trezești o emoție?”

”Nu-mi iese din minte făptura ei; mirosul pielii, tonul vocii, măruntele capricii care o fac cea mai aprigă și cea mai fragilă fată din lume.”

”La intrarea în inima ei, lacătul își schimbă cifrul în fiecare zi. Uneori, cochilia este tare ca o stâncă. Mă străduiesc zadarnic să scornesc mii de combinații de mângâieri și de vorbe meșteșugite, ușa tot închisă rămâne. Cu toate acestea, îmi place la nebunie să-i strivesc cochilia! Să-i aud geamătul când se crapă, să-i văd gropițele adâncindu-i-se la colțul buzelor, care par să șoptească ”suflă ca să-mi treacă”, să-i fac țândări sistemul de apărare.„

„Ne iubim ca două beţe de chibrituri. Nu vorbim, ci ne aprindem. Nu ne sărutăm, ci provocăm «incendii». Cât sunt de înalt, de un metru şaizeci şi şase şi jumătate, corpul mi-e zgâlţâit de un cutremur de pământ. Inima evadează din învelişul-închisoare, se scurge prin artere, îi ajunge în ţeastă şi se preschimbă în creier. Sunt tot o inimă, de la fiecare muşchi până în vârful degetelor!“ 

”Sunt convins că dac-ar fi avut un ceasornic în locul inimii, Cenușăreasa l-ar fi oprit la ora douăsprezece fără un minut și ar fi rămas la bal toată viața.”

” – Pentru celelalte treizeci la sută, îți dau cheița de la inima mea. N-ai voie s-o arunci, în rest, poți să faci ce vrei și când vrei cu ea. Oricum, tu ești cheia care-mi descuie toate porțile.”

”Mi-e frig, îmi îngheață sângele în vene. S-a lăsat pe pământ cea mai friguroasă noapte din lume. Frigul o să-mi străpungă inima cu mii de andrele înghețate și în curând nu o să mai simt durerea.”

”..am obosit să mor puțin câte puțin, în fiecare zi.„

„Să dau timpul înapoi și să mă întorc în vremea în care iubeam senin, în care mă cufundam orbește în vise, fără să mă tem că mă pot răni! Să dau timpul înapoi până în zilele în care nu știam ce e frica, când mă urcam în racheta roz a iubirii fără să-mi pun centura. ”

”De data asta, n-o să-i mai dau doar cheia, ci inima mea întreaga, nădăjduind că va mai dori să împartă dragostea cu mine.”

Vă las la sfârșit câteva imagini foarte frumoase, legate de carte, sau care doar îmi amintesc de ea:

Dacă trebuie să citiți această carte plină de emoție?