The magic of words (58)

Urmează citate din cartea "Blestemul focului" scrisă de Chloe Neill. Sper să vă placă micile conversații între Lily și Scout, făcându-și câteodată apariția Michael și Jason :D. De ele veți avea parte din plin, dacă citiți cartea.

“-  Numele meu este Millicent Carlisle Green.

M-am abținut să nu râd.

- Și de aceea te dai drept “Scout”.

- Și de aceea mă dau drept “Scout”, a consimțit ea, zâmbindu-mi. Mai întâi de toate, din partea locuitorilor din Chicago – și-a adus o mână la inimă – bine ai venit în Orașul Vânturilor. Permite-mi să te introduc în lumea minunată a acestei școlărimi arogante din sistemul de învățământ particular american. “Școlărime”? Există cuvântul?

- Da, cam așa ceva, am spus eu. Continuă, te rog.

A dat din cap afirmativ, apoi și-a trecut o mână prin păr.

- Poți să vezi cazarea luxoasă pe care ți-au asigurat-o milioanele de dolari plătiți pentru educație, casă și masă.

S-a îndreptat spre pat, precum amfitrioana emisiunii Prețul corect, și i-a mângâiat cadrul metallic.

- Paturi exclusive de cea mai bună calitate.

- Bineînteles, am răspuns eu solemn.

Scout s-a răsucit pe călcâie, cu fusta rotindu-se în jurul genunchilor, și a arătat spre biroul simplu din lemn.

- Cele mai fine antichități europene, în care să îți păstrezi flecuștețele și averile.

Apoi s-a repezit spre fereastră și a tras storurile dintr-o mișcare, dezvăluind privelițtea. Câțiva metri de iarbă, apoi un zid din piatră. În spatele lor se vedea fațada unei clădiri din sticlă și oțel.

- Și, bineînțeles, continuă Scout, cea mai grozavă priveliște pe care o poți achiziționa cu bani noi.

- Doar ce-i mai bun pentru o Parker, am spus eu.

- Ai început să te prinzi, a rostit Scout aprobator.”

“- Ești de-a dreptul ridicolă acum, m-a apostrofat ea. Și ce făcea, mă rog, tânăra Lily Parker în New York, la Sagamore?

Am ridicat din umeri.

- Nimic ieșit din comun. Pierdeam vremea. Mergeam la mall. La concerte. Mă uitam la America’s Next Top Model și Man vs. Wild.

- Vai, ador emisiunea asta, a afirmat Scout. Tipul ăla mănâncă orice.

- Și e sexy, am subliniat eu.

- Teribil de sexy, a încuviințat ea. Un tip sexy setos de sânge. Cine a știut că va avea așa un succes?

- Regizorul oricărui film de vampiri care s-a turnat vreodata! am sugerat eu.

Scout a hohotit.

- Bine spus, Parker.

Am sesizat sarcasmul.

- Încerc și eu, am zis, zâmbind larg.”

“- Sunt aici de patru ani, Lil, timp în care mi-am înghesuit cărțile în drăciile alea mici și neîncăpătoare, așteptând ziua când voi primi un dulap din lemn – admit că mi-a scăpat un chicotit copilăresc în acel moment – în Ziua A.

- Ziua A ?

- Ziua Absolvirii. Prima mea zi de libertate – ziua în care o să scap de Foley și de Sfânta Sofia și de gașca fițoaselor. Mi-o planific de patru ani.

A bătut darabana pe ușa dulapului în vreme ce fetele roiau în jurul nostru precum un cârd de păsări.

- Patru ani, Parker, ca să am o plăcuța argintie cu numele meu. O plăcuță argintie, ceea ce înseamnă că mai am doi ani până la Ziua A.

- Chiar ești trăsnită.

- Mai bine să fiu eu însumi și un pic mai ciudată decât să fiu după chipul și asemănarea găștii fițoaselor.”

“- Hai, trăsnito. Trebuie să mergem în clasă.

- Ar trebui s-o termini cu complimentele, Parker. Mă faci să roșesc.

[…]

- Probabil că suntem așteptate. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să-i onorăm cu prezența noastră.

- Ești o adevărată comoară, pe bune.

- Absolument, a răspuns ea, după care am luat-o din loc.”

“- Ați ieșit doar la o mică plimbare, a repetat ea, nevrând, probabil, să lase lucrurile așa. O mică plimbare care v-a adus tocmai în grădina din vecinătatea Sfintei Sofia ? Parcă nu îmi vine să cred că este o pură coincidență.

Michael și-a arcuit o sprânceană, zâmbindu-i larg.

- Asta pentru că ești mult prea suspicioasă.

Scout a hohotit.

- Am și un motiv bine întemeiat să fiu suspicioasă, Garcia.

Privirea ciocolatie a lui Michael s-a aprins și toată aceea intensitate era direcționată spre fata care stătea alături de mine.

Începea să fie destul de distractiv.

- Îți imaginezi doar că ai un motiv bine întemeiat, a contrazis-o el. Nu e același lucru.”

“M-am uitat la Jason, care părea să se distreze la fel de tare ca și mine de vorbele lor aruncate în doi peri.

- Nu crezi că ar trebui să-i lăsăm singuri ? Ce zici?

- Nu e o idee rea, a conchis el, încrețindu-și fruntea ca și cum s-ar fi concentrat intens. Am putea să-i lăsăm puțin singuri, să vedem cum evolueaza lucrurile.

- Este o idee demnă de tot respectul, am căzut eu de acord, dând din cap cu solemnitate. Trebuie să le lăsăm spațiu de desfășurare.

Jason mi-a făcut cu ochiul, în vreme ce Scout – neatentă la glumele noastre pe seama ei – o tot ținea pe a ei :

- Nu înțeleg de ce te cerți cu mine. Știi doar că nu ai nicio șansă.

Michael s-a apucat cu mâinile de piept, într-un gest teatral.

- Mă omori cu zile, Scout. Pe cuvânt. Am o durere în piept – o strângere de inimă.

A simulat un geamăt.

Scout și-a dat ochii peste cap, dar zâmbetul nu-i putea ascunde tremurul nervos al buzelor.

- Cheamă un doctor.”

“- Spuneai că ai o armă.

M-a cercetat din cap până-n picioare.

- Mai precis, despre ce arma era vorba ? Papucii ?

Am ridicat un picior în aer, balasându-mi papucul verde-smarald, cu talpa groasă, prin fața ei.

- Hei, cu chestia asta puteam să-i ard una în dovleac urmăritorului. Cântărește vreo cinci kilograme și îți garantez că s-ar fi gândit de doua ori înainte de a invada Sfânta Sofia.

- Mda, sunt sigură că i-ai fi ținut la distanță.”

“- Ești nebună. E ca la balamuc aici.

- Sfânta Sofia are multe de oferit.

- Altceva decât escapadele nocturne și maniacii din spatele ușilor gigantice din subsol?

- Oh, astea nici măcar nu sunt atracțiile principale, Lil.”

“ - În orice ai fi implicată, am asigurat-o eu, nu mi-e frică.

Îmi țineam degetele strâns încrucișate când am făcut această afirmație mincinoasă.

- Și dacă ai nevoie de mine, sunt aici.

Îmi dădeam seama că era obosită, dar avea un licăr de bucurie în priviri.

- Joci destul de tare, Parker.

I-am zâmbit cu gura până la urechi.

- Știu. E una din calitățile mele cele mai valoroase.”