marți, septembrie 04, 2012

The magic of words (58)

Urmează citate din cartea "Blestemul focului" scrisă de Chloe Neill. Sper să vă placă micile conversații între Lily și Scout, făcându-și câteodată apariția Michael și Jason :D. De ele veți avea parte din plin, dacă citiți cartea.

“-  Numele meu este Millicent Carlisle Green.
M-am abținut să nu râd.
- Și de aceea te dai drept “Scout”.
- Și de aceea mă dau drept “Scout”, a consimțit ea, zâmbindu-mi. Mai întâi de toate, din partea locuitorilor din Chicago – și-a adus o mână la inimă – bine ai venit în Orașul Vânturilor. Permite-mi să te introduc în lumea minunată a acestei școlărimi arogante din sistemul de învățământ particular american. “Școlărime”? Există cuvântul?
- Da, cam așa ceva, am spus eu. Continuă, te rog.
A dat din cap afirmativ, apoi și-a trecut o mână prin păr.
- Poți să vezi cazarea luxoasă pe care ți-au asigurat-o milioanele de dolari plătiți pentru educație, casă și masă.
S-a îndreptat spre pat, precum amfitrioana emisiunii Prețul corect, și i-a mângâiat cadrul metallic.
- Paturi exclusive de cea mai bună calitate.
- Bineînteles, am răspuns eu solemn.
Scout s-a răsucit pe călcâie, cu fusta rotindu-se în jurul genunchilor, și a arătat spre biroul simplu din lemn.
- Cele mai fine antichități europene, în care să îți păstrezi flecuștețele și averile.
Apoi s-a repezit spre fereastră și a tras storurile dintr-o mișcare, dezvăluind privelițtea. Câțiva metri de iarbă, apoi un zid din piatră. În spatele lor se vedea fațada unei clădiri din sticlă și oțel.
- Și, bineînțeles, continuă Scout, cea mai grozavă priveliște pe care o poți achiziționa cu bani noi.
- Doar ce-i mai bun pentru o Parker, am spus eu.
- Ai început să te prinzi, a rostit Scout aprobator.”

“- Ești de-a dreptul ridicolă acum, m-a apostrofat ea. Și ce făcea, mă rog, tânăra Lily Parker în New York, la Sagamore?
Am ridicat din umeri.
- Nimic ieșit din comun. Pierdeam vremea. Mergeam la mall. La concerte. Mă uitam la America’s Next Top Model și Man vs. Wild.
- Vai, ador emisiunea asta, a afirmat Scout. Tipul ăla mănâncă orice.
- Și e sexy, am subliniat eu.
- Teribil de sexy, a încuviințat ea. Un tip sexy setos de sânge. Cine a știut că va avea așa un succes?
- Regizorul oricărui film de vampiri care s-a turnat vreodata! am sugerat eu.
Scout a hohotit.
- Bine spus, Parker.
Am sesizat sarcasmul.
- Încerc și eu, am zis, zâmbind larg.”

“- Sunt aici de patru ani, Lil, timp în care mi-am înghesuit cărțile în drăciile alea mici și neîncăpătoare, așteptând ziua când voi primi un dulap din lemn – admit că mi-a scăpat un chicotit copilăresc în acel moment – în Ziua A.
- Ziua A ?
- Ziua Absolvirii. Prima mea zi de libertate – ziua în care o să scap de Foley și de Sfânta Sofia și de gașca fițoaselor. Mi-o planific de patru ani.
A bătut darabana pe ușa dulapului în vreme ce fetele roiau în jurul nostru precum un cârd de păsări.
- Patru ani, Parker, ca să am o plăcuța argintie cu numele meu. O plăcuță argintie, ceea ce înseamnă că mai am doi ani până la Ziua A.
- Chiar ești trăsnită.
- Mai bine să fiu eu însumi și un pic mai ciudată decât să fiu după chipul și asemănarea găștii fițoaselor.”

“- Hai, trăsnito. Trebuie să mergem în clasă.
- Ar trebui s-o termini cu complimentele, Parker. Mă faci să roșesc.
[…]
- Probabil că suntem așteptate. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să-i onorăm cu prezența noastră.
- Ești o adevărată comoară, pe bune.
- Absolument, a răspuns ea, după care am luat-o din loc.”

“- Ați ieșit doar la o mică plimbare, a repetat ea, nevrând, probabil, să lase lucrurile așa. O mică plimbare care v-a adus tocmai în grădina din vecinătatea Sfintei Sofia ? Parcă nu îmi vine să cred că este o pură coincidență.
Michael și-a arcuit o sprânceană, zâmbindu-i larg.
- Asta pentru că ești mult prea suspicioasă.
Scout a hohotit.
- Am și un motiv bine întemeiat să fiu suspicioasă, Garcia.
Privirea ciocolatie a lui Michael s-a aprins și toată aceea intensitate era direcționată spre fata care stătea alături de mine.
Începea să fie destul de distractiv.
- Îți imaginezi doar că ai un motiv bine întemeiat, a contrazis-o el. Nu e același lucru.

“M-am uitat la Jason, care părea să se distreze la fel de tare ca și mine de vorbele lor aruncate în doi peri.
- Nu crezi că ar trebui să-i lăsăm singuri ? Ce zici?
- Nu e o idee rea, a conchis el, încrețindu-și fruntea ca și cum s-ar fi concentrat intens. Am putea să-i lăsăm puțin singuri, să vedem cum evolueaza lucrurile.
- Este o idee demnă de tot respectul, am căzut eu de acord, dând din cap cu solemnitate. Trebuie să le lăsăm spațiu de desfășurare.
Jason mi-a făcut cu ochiul, în vreme ce Scout – neatentă la glumele noastre pe seama ei – o tot ținea pe a ei :
- Nu înțeleg de ce te cerți cu mine. Știi doar că nu ai nicio șansă.
Michael s-a apucat cu mâinile de piept, într-un gest teatral.
- Mă omori cu zile, Scout. Pe cuvânt. Am o durere în piept – o strângere de inimă.
A simulat un geamăt.
Scout și-a dat ochii peste cap, dar zâmbetul nu-i putea ascunde tremurul nervos al buzelor.
- Cheamă un doctor.”

“- Spuneai că ai o armă.
M-a cercetat din cap până-n picioare.
- Mai precis, despre ce arma era vorba ? Papucii ?
Am ridicat un picior în aer, balasându-mi papucul verde-smarald, cu talpa groasă, prin fața ei.
- Hei, cu chestia asta puteam să-i ard una în dovleac urmăritorului. Cântărește vreo cinci kilograme și îți garantez că s-ar fi gândit de doua ori înainte de a invada Sfânta Sofia.
- Mda, sunt sigură că i-ai fi ținut la distanță.

“- Ești nebună. E ca la balamuc aici.
- Sfânta Sofia are multe de oferit.
- Altceva decât escapadele nocturne și maniacii din spatele ușilor gigantice din subsol?
- Oh, astea nici măcar nu sunt atracțiile principale, Lil.”

“ - În orice ai fi implicată, am asigurat-o eu, nu mi-e frică.
Îmi țineam degetele strâns încrucișate când am făcut această afirmație mincinoasă.
- Și dacă ai nevoie de mine, sunt aici.
Îmi dădeam seama că era obosită, dar avea un licăr de bucurie în priviri.
- Joci destul de tare, Parker.
I-am zâmbit cu gura până la urechi.
- Știu. E una din calitățile mele cele mai valoroase.

13 comentarii:

  1. faine,imi plac discutiile dinte lily si scout :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa asteptam si eu sa scap de liceu.pana chiar s-a terminat si atunci m-am speriat,m-am trezit singura.fara sa stiu incotro s-o iau.

    RăspundețiȘtergere
  3. mm pare o carte frumoasa..poate merita sa o iau..dar la cate carti minunate sunt prezentate pe blog..nu stiu pe care so i cumpar mai intai:))

    RăspundețiȘtergere
  4. Fetelor, nu ne mai aratati atatea minunatii ca o sa facem o gaura imensa in buget!
    Minunate citatele, daca ar fi dupa mine as cumpara si cartea asta, dar am alte prioritati :(:(:(

    RăspundețiȘtergere
  5. De mult timp imi doresc cartea asta si din cauza recenziei tale si a citatelor ai facut asteptarea mea pana s-o cumpar si mai crunta :((.

    RăspundețiȘtergere
  6. da si eu vreau sa mi-o cumpar dar la cate sunt inainte acesteie..treso las pt mai tarziu:)

    RăspundețiȘtergere
  7. asa si eu..atatea carti vreau sa imi cumpar..dar nu am suficienti bani si nici timp pentru a le citi pe toate

    RăspundețiȘtergere
  8. Super tari citatele . Curand imi iau si eu cartea ! Doar asa ca toata lumea pare ca o are numai eu nu :( Dar las` ca mi-o cumpar si eu , si atunci vedeti voi :P :))

    RăspundețiȘtergere
  9. nup nu etsi singura care no are...mai sunt si alti neputinciosi:)) nu serios..si eu vreau cartea asta tare mult..da nuj cand fac rost de ea;o3

    RăspundețiȘtergere
  10. “- Hai, trăsnito. Trebuie să mergem în clasă.
    - Ar trebui s-o termini cu complimentele, Parker. Mă faci să roșesc.
    […]
    - Probabil că suntem așteptate. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să-i onorăm cu prezența noastră.
    - Ești o adevărată comoară, pe bune.
    - Absolument, a răspuns ea, după care am luat-o din loc.”
    Asta este un citat ce-mi trezeste muuulte amintiri.
    Eu cu o prietena buna de fiecare data cand avem niste ganduri pe care numai noi doua le impartasim, de fiecare data cand avem o parere de cineva si nu o putem zice, ne uitam una la alta si zicem pe un ton frantuzesc si pitiponcesc
    "evidement" si " absolument" :))
    Pentru citatul asta, cartea m-a vrajit :D

    RăspundețiȘtergere
  11. Imi plac citatele, sunt chiar dragute, la fel si cartea. Imi place stilul lui Chloe Neill ;)

    RăspundețiȘtergere
  12. foarte frumoase citatele..la fel si carteaa

    RăspundețiȘtergere

Vă mulțumim pentru că ne vizitați blogul și pentru comentariile voastre. Contează foarte mult pentru noi să vă aflăm gândurile :). Dacă ați pus o întrebare, reveniți, cu siguranță vă vom răspunde!