The magic of words... by you (58)

Law ne-a trimis citate din "Dragă John" de Nicholas Sparks. Am văzut filmul și l-am adorat, am citit citatele și le-am adorat... și cu siguranță voi citi și cartea și o voi adora și pe ea:D. Mulțumim Law.

"Îmi spusese odată că secretul fericirii era să ai vise realizabile, iar al ei nu era ieșit din comun."

"Dar am întâlnit-o; acesta e lucrul care face viața mea actuala atât de ciudată. M-am îndrăgostit de ea când eram împreună, apoi am iubit-o și mai tare în anii când am fost despărțiți.

Povestea noastră are trei părți: un început, un mijloc și un sfârșit. Și, desi poveștile se desfășoară în felul acesta, încă nu pot să cred că povestea noastră nu a durat o viață."

"Am întâlnit genii și tâmpiți,dar după ce s-a spus tot ce e de spus, facem tot ce putem unii pentru alții. Din prietenie. Nu pentru țară, nu din patriotism, nu pentru că suntem mașini de ucis programate, ci din cauza persoanei de lângă tine. Lupți pentru prietenul tău, să îl ții în viață, iar el se luptă pentru tine, și totul în armată e construit pornind de la premisa asta."

"- De obicei, nu ies la întâlniri cu străini, spuse ea într-un final, iar noi ne-am cunoscut abia ieri. Crezi că pot avea încredere în tine?

- Eu n-aș avea.

Savannah râse.

- Păi, în cazul acesta, cred că pot să fac o excepție.

- Da?

- Da, spuse ea. Mă dau în vânt după tipii cinstiți cu tunsori cazone. La ce oră?"

"Iar când buzele ei le-au întâlnit pe ale mele, am știut că puteam să trăiesc o sută de ani și să vizitez toate țările din lume, dar nimic nu se va compara vreodată cu acel unic moment când am sărutat-o pentru prima oară pe fata visurilor mele și am știut că dragostea mea va dura pe veșnicie."

"- N-am vrut să mă îndrăgostesc de nimeni, spuse ea. Nu eram pregătită pentru asta. Am mai trecut o dată prin asta și după ce s-a terminat, am fost distrusă. Știu că acum e diferit, dar tu vei pleca în doar câteva zile și totul se va termina... si voi fi distrusă din nou.

- Nu trebuie să se termine.

- Dar așa va fi, spuse ea. Știu că ne putem scrie și putem vorbi la telefon din când în când și ne-am putea vedea când vi acasă în permisie. Dar nu va fi la fel. Nu-ți voi mai putea vedea espresiile aiurite. Nu vom mai putea sta pe plajă împreună să ne uităm la stele. Nu vom mai putea să stăm față în față să discutăm și să ne împărtășim secretele. Și nu-ți voi mai simți brațul în jurul meu, ca acum."

"- O sa ma însor cu tine într-o zi, să știi.

- E o promisiune?

- Dacă vrei tu să fie.

- Ei bine, atunci trebuie să promiți că te întorci după mine când termini armata. Nu mă pot căsători cu tine dacă nu ești prin preajmă.

- S-a făcut."

"Deși știam că mă iubește și ține la mine, am înțeles deodată că dragostea și grija nu sunt mereu de ajuns. Acestea reprezentau cărămizile de beton ale relației noastre, dar erau instabile făra mortarul format din timpul petrecut împreună, timp în care să nu atârne asupra noastra amenințarea iminentă a despărțirii."

"Relația noastră, am simțit eu cu greutate în piept,începea să semene cu răsucirea unui titirez. Când eram împreună, aveam puterea să-l ținem în mișcare, iar rezultatul era frumos și magic și ca un sentiment aproape copilăresc de uimire; când eram departe unul de celălalt, rotirea începea, în mod inevitabil, să încetinească. Deveneam șovăitori și instabili și știam că trebuia să găsesc o cale să nu ne răsturnăm."

"Chiar dacă tu nu vei vrea să auzi asta, vreau să știi că vei fi întotdeauna o parte din mine. În timpul petrecut împreună, ți-ai câștigat un loc special în inima mea, un loc pe care-l voi păstra cu mine pentru totdeauna și pe care nu-l va putea înlocui nimeni. Ești un erou și un gentlemen, ești bun și onest, dar mai mult decât atât, ești primul bărbat pe care l-am iubit cu adevărat. Și indiferent ce ne va aduce viitorul, vei fi mereu, și știu că viața mea este mai bună datorită ție."

"- Deci ăștia suntem noi, nu? Doi războinici răniți care caută alinare.

- Cam așa suntem.

Își ridică privirea să o întâlnească pe a mea.

- Norocul nostru, șopti ea.

În ciuda a tot ceea ce se petrecea, am simțit că inima mea a sărit peste o bătaie.

- Mda, am repetat eu. Norocul nostru."

"-[...] Dar știi ce am învățat când mi-am pierdut părinții?

- Că viața e nedreaptă?

- Da, și asta, normal. Dar am mai învățat de asemenea, că este posibil să mergi mai departe, indiferent la cât de imposibil pare, și că, în timp, durerea... se diminuează. Poate că nu va dispărea complet niciodată, dar după o vreme nu mai este copleșitoare."

"[...] dragostea înseamnă să îți pese de fericirea altei persoane mai mult decât a ta, indiferent de cât de dureroase ar fi alegerile pe care ar trebui să le faci."

"Într-un final, pare să se relaxeze. Și apoi simt ca și cum aș fi martorul unui miracol, atunci când ea își ridică ușor chipul către lună. O văd îmbătându-se cu imaginea pe care o vede, simțind șuvoaie de amintiri pe care le-a eliberat, iar eu nu-mi doresc nimic mai mult decât să îi spun că sunt aici. Dar în loc să fac asta, rămân pe loc și mă uit și eu la lună. Și pentru cea mai scurtă clipă, am sentimentul că suntem din nou împreună."