The magic of words .. by you (41)

Ramona a trimis citate din "Altfel de îngeri" de Lili St. Crow, pentru a le adăuga la celelalte citate pe care le avem. Unele erau identice, dar sunt și neprețuite. De ce? Pentru că seria merită citită... părerea mea. Voi ce spuneți?

Am pufnit, înşfăcând sucul de portocale, deschizând cutia şi luând o gură zdravănă din băutura rece. M-am şters la gură şi am râgâit cu zgomot.

- Ca o adevărată doamnă, spuse tata fără să-şi ridice ochii albaştri şi injectaţi de pe încărcător.

Ştiam ce înseamnă asta.

- Ieşi în oraş diseară?

De fapt, vroiam să spun: fără mine?

Era ca un coşmar care se repeta cu regularitate, doar că era real. Tata murise. Era mort de-a binelea, nu doar plecat toată noaptea, urmând să se întoarcă în zori, plin de sânge şi stors de puteri. Distrus pe vecie, irevocabil.

Asta e ciudat la durerile vechi - aşteaptă o nouă durere să apară ca să se facă şi ele simţite, la fel de acute şi cumplite ca în prima zi în care te-ai trezit şi nimic nu mai era la fel în jurul tău.

- Ai puteri paranormale? L-am întrebat.

- Nu. Eu nu pot nici măcar să îmi dau întâlnire cu o fată.

- Du-te naibii! N-am nevoie să mai complici şi tu lucrurile. Sunt ca şi moartă, fir-ar să fie! Nu pricepi? Sunt moartp, fir-aş a naibii!

Graves îşi scutură zăpada murdară din păr.

- Ba nu eşti moartă. Eşti prea enervantă ca să fii moartă.

I-am făcut semn cu mâna să se dea înapoi, m-am lăsat încet pe podea şi am început să mă furişez târâş pe covor, cu pistolul în mână. Am verificat de două ori să văd dacă piedica era pusă şi am avut grijă să nu-l îndrept spre capul meu prost. […]

Unghiul chiar nu era deloc bun. Dar prin geam am văzut o umbra mişcătoare, ca şi cum creatura de dincolo de uşă s-ar fi mutat de pe un picior pe altul. Asta presupunând că avea doar două picioare.

- N-am pe nimeni altcineva, Dru. M-am gândit că suntem amândoi în aceeaşi barcă.

Da. Şi se scufundă cu repeziciune.

Dar aveam un sentiment că era ceva necurat. O porţie mare de ceva necurat cu ditamai garniture alături.