The magic of words... by you (28)

Nyx ne-a trimis citate din "Atlasul de smarald" de John Stephens. E prima dată când aud de această carte, însă după am citit aceste citate, am început să o îndrăgesc mult pe Kate și sper din suflet să citesc cartea pentru a știi ce s-a întâmplat cu micuța fată.

"Dar când îl priveai în ochi, totul se schimba. Aceştia nu reflectau lumina, ci doar o emanau pe a lor, lucind puternic în noaptea îmbrăcată în zăpadă. Privirea lui trăda neobişnuit de multă energie, bunătate şi înţelegere, într-atât încât uitai cu desăvârşire de petele de tutun şi de cerneală de pe cămaşă, de ochelarii peticiţi sau de cravata cu două noduri. Când îl priveai în ochi parcă te aflai în prezenţa înţelepciunii adevărate."

"Nu se mai mişca nimic, parcă totul încremenise în loc; până şi fulgii de zăpadă păreau să fi încremenit în aer, nemaiatingând pământul."

"Alergau cu o graţie sinistră, fără a face zgomot; un pas al lor acoperea mai mulţi metri, iar hainele negre şi lungi se ridicau în urma lor ca nişte aripi mari și negre."

"Adulţii care o vedeau pe Kate pentru prima oară observau întotdeauna ce fetiţă drăguţă era, cu părul ei blond-închis şi cu ochii mari de culoarea alunei. Dar dacă o priveau mai de aproape, puteau vedea încordarea care i se întipărise pe ridurile de pe frunte, felul în care unghiile de la mâini îi erau roase până la carne, tensiunea aproape tangibilă din corpul ei firav, iar atunci, în loc să spună: “Vai, ce fetiţă frumoasă”, spuneau în şoaptă: “Bietul copil”."

"Privind la Kate, vedeai, dincolo de copilul drăgălaş, un om care aştepta în orice clipă ca viaţa să-l lovească din nou."

"Nişte cuvinte, un miros, culoarea cerului declanşau ceva anume, iar Kate îşi amintea dintr-odată fie de mama ei gătind, fie de o plimbare pe stradă de mână cu tata - o frântură din vremea când ei toţi fuseseră o familie."

"Kate mai simţea încă atingerea părului mamei pe obraz, mâinile mamei prinzându-i lănţişorul la gât şi vocea ei şoptindu-i că o iubeşte."

"- Câţi copii trăiesc aici? Întrebă Emma.

- Dacă vă punem la socoteală și pe voi trei?

- Da.

- Trei."

"Ocoliră un deal și, în faţa lor, se înălţa dintr-o dată cea mai mare casă pe care copiii o văzuseră vreodată. Era zidită din piatră neagră, încovoiată şi dărăpănată, acoperişul vălurit fiind înţesat cu hornuri. La colţurile casei se înălţau turnuri, iar ferestrele erau înalte şi întunecate. Casa îi păru lui Kate aidoma unui animal întuneacat şi înfricosător, înghesuiţi pe coama dealului."