Book Lovers Challenge (8)

8.  Prezintă-ne cartea ta preferată din copilărie și spune-ne de ce te-a impresionat așa mult. Dacă mai ai cartea, arată-ne o poză cu ea :).

Oh, copilăria, tărâm fermecat. Cât mi-aş mai dori să trăiesc măcar o zi de inocenţă, de bucurie nelimitată, de lipsă de griji, cum era atunci. O zi în care mama să-mi citească poveştile fraţilor Grimm, sau ale lui Christian Anderson, şi eu să ascult captivată, cu ochi mari, de copil, care poate percepe fiecare emoţie şi cuvânt la intensitate maximă.

Deşi ţin minte că şi “Muzicanţii din Bremen” a fost o cărticică care m-a impresionat enorm şi am citit-o cu mare interes, din păcate nu o mai am, ca să v-o arăt. Totuşi, există una pe care am citit-o, o poveste mai serioasă, zic eu, în sensul că are peste 200 de pagini, ceea ce era ceva măreţ pentru mine, să mă aventurez la o carte aşa „groasă” :)). Însă ţin minte că am citit-o uşor, am savurat fiecare moment, m-am întristat şi am râs.

Este vorba despre „Vrăjitorul din Oz” de L. Frank Baum cu ilustraţii, ediţie din 1995, publicată de editura RAO International Publishing Company, în colecţia „RAO pentru copii”. O să fac un exerciţiu de imaginaţie, şi o să încerc să mă întorc cu ani în urmă, la mintea mea de 4-5 ani, de când am citit cartea, ca să îmi dau seama ce am învăţat din ea. Umm...searching...searching.. searching...error. Mda. 
Mi-aş fi dorit să vă spun că am înţeles că fiecare, oricât de fericit ai crede că ar trebui să fie cu viaţa pe care o are, îşi doreşte ceva. Cineva care are bani îşi doreşte iubire, altcineva care e iubit îşi doreşte să fie mai calm, undeva, altul îşi dă cu pumnii în cap, şi şi-ar dori să fie mai inteligent şi să înveţe mai uşor. Să lucreze în altă parte, sau să reuşească într-un alt domeniu. Să nu mai fie atât de cald afară. Să aibă mai mulţi prieteni. Alte dorinţe? Să fie mai slab, mai frumos, mai fericit, mai, mai, mai.... Cert e că nimeni nu are tot ce îşi doreşte. Nimeni nu e perfect, şi perfecţiunea, după mine, e un mit. Nu putem să le avem pe toate, asta e clar. Poate să obţinem unele prin muncă, prin ambiţie. Sau să ne complacem cu ideea şi senzaţia de avuţie completă şi de bucurie nemărginită. Dar adevărul e că asta e doar o iluzie. Mereu va mai fi ceva care să îţi doreşti, fie că e o pereche de cercei, sau să ai o sclipire de geniu. Iar problemele nu ocolesc pe nimeni, absolut nimeni, şi mereu va fi ceva care va ataca echilibrul pe care consideraţi că l-ai obţinut.

Aşa cum Dorothy îşi dorea să ajungă acasă, Omul de Tinichea îşi dorea o inimă, Sperietoarea de Ciori un creier, iar leul curaj, şi eu, şi tu, şi el, şi ea..toţi visăm şi sperăm la ceva. Că e ceva mic, mic, sau o dorinţă mare cât muntele Himalaya. Unele le putem obţine prin muncă, noroc, credinţă.. dar altele nu. Dar în niciun caz nu trebuie să credem că un Vrăjitor din Oz ne va rezolva toate probleme. Puf..gone. În niciun caz. Dacă vă ghidaţi în viaţă pe principiul „Pică pară mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă”, nu vă văd bine. Deloc.

Cum v-am spus, mi-aş fi dorit să fi înţeles la acel moment toate aceste învăţături minunate, dar mintea mea crudă şi mult prea lipsită de profunzime de atunci..nu a procesat chiar atât de multe informaţii, şi ar trebui cred că fi fost un geniu ca să fie aşa. Însă cred că e de apreciat străduinţa mea şi interesul de a citi o carte, de a fi fermecată de ea. Bine, poate mai cucerită am fost la acea vreme de ilustraţii, de acele desene minunate pe care le aşteptam cu fiecare pagină întoarsă, şi care mă cucerea şi surprindeau mereu, însă sunt foarte mândră de mine că am fost răbdătoare, şi nu am trişat, uitându-mă la imagini dinainte.

Oricum, aceasta e cartea mea preferată din copilărie, şi care mi-a rămas în inimă de atunci. Dacă veţi observa din poze, este şi învelită, eu, cu mânuţele mele mici am învelit-o atunci, pentru că îmi era tare dragă şi nu vroiam să se strice. De aceea şi pare coperta în poză neclară poate, sau zgâriată, aceea e doar coperta Am făcut poze şi la nişte ilustraţii, puţine, însă, cartea are mult mai multe. A..şi..înainte de a-mi sări în cap că am distrus o carte ca să fac acele inimioare, vă spun că ele fac parte dintr-o culegere pentru pregătirea la bac, veche de ceva ani, pe care oricum vroia cineva să o arunce la coş şi am salvat-o, şi m-am gândit să o folosesc cumva, într-un mod inventiv! :D :)).

Mi-aş dori ca si copii mei să o citească şi să găsească acelaşi farmec şi magie în ea.. şi să le deschidă pasiunea pentru lumea minunată a cărţilor..

P.S: Dacă cineva are cărţi din colecţia „RAO pentru copii” din anii 1995-1996..pe acolo, şi vrea să le vândă, le cumpăr cu mare drag. Aş dori să am cât mai multe volume din această colecţie.

Next time:

9.      Poți să intrii în corpul unui personaj pentru două zile. Ce ai face în această perioadă, ce el/ea nu a făcut? Ce greșeală i-ai corecta și de ce? Ce schimbare ai face în viața ei/lui?