”Cele tre1spr3zece motive” de Jay Asher - Recenzie

Cartea a apărut la Editura Leda și o puteți comanda de AICI.

V-ați gândit vreodată la impactul pe care îl poate avea asupra cuiva un gest de-al vostru negândit, un impuls, o reacție de care poate nici nu vă dați seama la acel moment? 

Ați crede că puteți răni pe cineva, distruge echilibrul sufletesc, fără să conștientizați, fără să vă treacă prin cap asta? 

Ați evitat vreodată o persoană, doar datorită reputației pe care o are, sau zvonurilor auzite, refuzând să o cunoașteți cu adevărat, să îi acordați o șansă cât de mică?

V-ați uitat mereu la cei din jur cu atenție, încercând să vedeți dincolo de ceea ce vor să arate, analizându-i și simțind atunci când au nevoie de o vorbă bună, de un sfat, acordându-le ajutor?

Știți cât poate durea indiferența?

Acestea și multe altele sunt întrebări care inevitabil vă vor chinui mintea pe parcursul lecturii romanului ”Cele tre1spr3zece motive” de Jay Asher. (mulțumesc din suflet editurii Leda pentru că a publicat această carte genială și mi-a oferit ocazia să o citesc!)

Există anumite situații pe lumea asta, și poate mulți din cei din jur s-au  confruntat cu una dintre cele de mai jos la un moment:

1.  Aceea cărora viața le pune în cale tot felul de greutăți, obstacole, probleme. Se lovesc uneori de ditamai bolovanul, care îi pune la pământ, dar  se ridică, și merg mai departe.

2. Cei care viața lor e un drum anevoios și greu de parcurs, plin de pietricele de care se împiedică la tot pasul, cad adesea, la început se ridică și își continuă drumul, dar pe parcurs, voința și puterea lor se diminuează datorită acestor piedici constante.

În cele ce urmează veți descoperi împreună din care categorie a făcut parte viața personajului principal feminin din acest roman tulburător.

Sunteți pregătiți să o cunoașteți Hannah Baker? Trebuie să vă avertizez că trebuie să vă înarmați cu înțelegere, compasiune, să vă deschideți inimile și mintea pentru a primi și înțelege povestea ei. Nu veți avea ocazia să o întâlniți, sau să vă împrieteniți, deoarece ea nu mai e. A ales să renunțe la luptă, și doar după moarte să încheie socotelile cu cei care i-au distrus viața. Deja v-au trecut fiori, nu?

Hannah s-a dus, și în urma ei a lăsat o tăcere sumbră, un loc liber în bancă, și un gol mai mare sau mai mic, depinde de situație, în sufletele celor care vor înțelege că au contribuit într-o oarecare măsură la finalul ei tragic. 

Pe cele 13 casete înregistrate de ea înainte de a se sinucide veți găsi adevărul ei, o veți descoperi cu adevărat. Casetele îi dezvăluie treptat povestea, ne spun sentimentele, tristețile, greșelile, momentele prin care a trecut .. drumul anevoios pe care l-a avut de dus, și cel mai important, cele 13 motive care au împins-o să renunțe la viață.

Din care categorie din cele două de la început credeți că face parte Hannah Baker? Vă spun eu: a doua. Viața ei a fost presărată la tot pasul de dezamăgiri, trădări, indiferență, prieteni falși, oameni care nu au respectat-o, o reputație urâtă și neadevărată care i-a adus un nor de respingere din partea celor din jur. O familie rece și deloc preocupată de ea, lipsa unei persoane care să dorească să o cunoască cu adevărat, așa cum e ea, să îi acorde o șansă. Lipsa unui sfat, a unui gând bun, sau a afecțiunii cât de mici din partea cuiva. 
Care era singurul lucru de care avea nevoie avidă? De cineva căruia să îi pese.. cu adevărat.

Sunt convinsă că mulți dintre cei care ați citit deja cartea, credeți că motivele care au adus-o pe fată în acest punct definitiv nu au fost solide și atât de grave; desigur, niciun motiv din lume, oricât de groaznic ar fi, nu dă dreptul unei persoane să își ia viața.

O carte complexă, deși scrisă simplu, e specială, un roman care te va răscoli în interior și pe care trebuie să îl citești cu solemnitate, respect, cu atenție, și mai ales, cu sufletul..

Îmi e imposibil să vorbesc despre cartea aceasta. E greu, extrem de greu. E un subiect foarte delicat, și un roman care te bulversează complet, care îți schimbă perspectiva asupra lumii, care te învață multe.

Așa cum adesea te simți cu gâtul uscat, blocat, și nu poți vorbi, exact așa mă simt și eu acum. Cum aș putea eu să exprim în câteva cuvinte amărâte măiestria lui Jay Asher, și a cărții lui? Sunt convinsă că nu pot, și e absolut necesar să o citiți voi. Vă rog să faceți asta, e o lecție de viață impresionantă.

Cred că majoritatea ați avut parte uneori de momente grele, de clipe care v-au măcinat inima și v-au chinuit psihicul. Și eu am avut parte de asta, și nu mi-e rușine să recunosc. Dar eu am avut parte și de sprijin, venit din multe părți. Am avut o mamă minunată alături care să mă îmbărbăteze și să îmi ridice moralul, o familie atentă care e alături de mine necondiționat, indiferent cât de tare o dau în bară, un iubit care să mă facă să văd parte pozitivă a lucrurilor și să mă învețe să fiu optimistă mereu, așa cum e el și prieteni dragi mi-au fost ca raze de soare.

Hannah nu a avut parte de nimic din toate acestea.. de părinți cărora să le pese, de un prieten (doar unul!) sincer și adevărat, de cineva care să îi acorde minimul de atenție. Putem noi oare atunci să o judecăm că a făcut ce a făcut? Când nu a fost nimeni care să o sfătuiască și să o ghideze spre bine?

Bunica mea avea o vorbă..”Dumnezeu îi dă fiecăruia atât cât poate duce.”. Sunt unii care rămân orfani, sunt săraci, sunt grav bolnavi sau au un membru al familiei care nu e sănătos. Oameni care nu au un acoperiș deasupra capului, nu au siguranța zilei de mâine, sau o farfurie sărăcăcioasă de mâncare. Copii săraci, îmbrăcați cu cârpe vechi, bătrâni împovărați de vreme și de greutățile vieții..care ajuns să cerșească pe stradă și să apeleze la mila celor din jur. Și nu, nu trebuie să lucrezi ca asistent social ca să vezi asta. E de ajuns să te uiți în jurul tău, pe stradă, la știri .. Toți acești oameni chinuiți merg mai departe, indiferent cât de vitregă le-ar fi soarta. Sunt puternici și nu renunță orice ar fi.

Iar alții, deși au parte de cele de mai sus, de sănătate, de o viață normală, de greutăți puține, nu reușesc să facă față, și sunt dărâmați chiar la cele mai mici necazuri. E groaznic, dar fiecare om  e diferit, fiecare suportă în alt fel problemele și grijile. Hannah a fost așa, și am compătimit-o și în același timp mi-a fost foarte ciudă pe ea! Deoarece atunci când a avut parte de o speranță, când viața ei putea lua o turnură complet diferită, când găsise pe cineva dispus să o ajute, adică pe Clay Jensen, ea ce a făcut? I-a întors spatele, l-a alungat. 

Asta cred că a fost cea mai mare greșeală a ei, pe lângă altele. Faptul că atunci când putea fi salvată, nu a vrut asta. 

Încă ceva ce aș dori să spun..e că deși am citit pe internet păreri negative despre faptul că Selena Gomez o va interpreta pe Hannah Baker în filmul care va fi realizat după carte, și deși nu sunt o admiratoare a ei, cred că rolul i se potrivește ca o mănușă. Cred că ar putea exprima foarte bine sarcasmul și înțepăturile Hannei de la începutul casetelor, dar și prăbușirea treptată a acesteia.

Nu o să vă mai vorbesc despre personaje, deoarece mi-e teamă că voi dezvălui prea mult. În plus, am obiceiul să mă atașez de ele, să le văd ca pe niște ființe reale, și aș simți ca și cum vorbesc despre o fată moartă, ca și cum aș ține un discurs la înmormântare, cum se face în filme, și nu, nu pot să fac asta. 
Cred că v-ați făcut o idee despre Hannah din cele spuse mai sus, iar despre Clay..ce pot să vă spun? Mi-aș fi dorit să îi percep mai intensă durerea, și să nu fi fost așa laș, să nu fi ales multă vreme să nu îi acorde o șansă fetei din cauza reputației, sau a ce credea lumea despre ea. Mi-am schimbat însă părerea despre el la sfârșit, când ne dovedește că a învățat lecția, că acum e dispus să facă ce e bine.

Niște gif-uri care mi se pare că se potrivesc perfect cu povestea:

Îmi doresc foarte mult să închei recenzia într-un mod pozitiv, și cu un mesaj pentru tine, cel/cea care citești acum cuvintele mele:

În viață vei da mereu de obstacole, ți se va încerca puterea, curajul, voința de a trece peste tot. Poate vei fi dezamăgit, trădat, planurile nu îți vor ieși mereu cum ți-ai dori. Dar urmărește-ți mereu visele ca să devii cine îți dorești, sfidează necazurile și dovedește că ești mai presus de tot.  Oricât de greu ți-ar fi, să nu uiți asta: ești minunat/ă și cineva te iubește! Să nu renunți niciodată!