Impresii după evenimentul "Pictorul fără glas" din Bastilia

Nemira a lansat romanul „Pictorul fără glas”, de Georgina Harding, 30 ianuarie 2013, în Librăria Bastilia, Piaţa Romană, nr. 5, bucurându-se de prezenţa cititorilor, a doamnei Virginia Costeschi şi a domnului Bedros Horasangian.

Pretextul de la care am pornit a fost ca rareori avem în faţă o carte „românească” scrisă de cineva străin de România, în cazul de faţă, Georgina Harging, o apreciată scriitoare britanică. Aerul românesc al cărţii se datorează cercetărilor întreprinse de autoare şi dialogurilor pentru care mulţumeşte pe ultima pagină a romanului. Hotărâtoare trebuie să fi fost călătoria sa în România anilor ’80, anii apăsători ai comunismului, când, călătorind cu bicicleta prin Transilvania, ieşind de sub cupola de pâclă a oraşelor, descoperă libertatea naturii şi a drumurilor româneşti  încărcate de istorie. Un conac de ţară părăsit o ţine în loc să-i vorbească despre o Românie altfel, despre o societate care punea preţ pe educaţie şi libertate. Aşa descoperă istoria interbelică a României, pe care în „Pictorul fără glas” avea s-o rememoreze, ca într-un joc de lumini şi umbre: trecut interbelic, prezent comunist.

Revenind la evenimentul de aseară, trebuie să recunoaştem că dialogul efervescent, inteligent şi subtil al invitaţilor, Virginia Costeschi şi Bedros Horasangian, ne-au deturnat planurile. Cartea îi cucerise nu atât prin povestea românească din paginile ei, cât prin artisticitatea scriiturii. Pe masură ce ne împărtăşeau cum au ajuns să îndrăgească cartea, cum au ajuns pe firul ei la alte cărţi, cum au descoperit valenţele cinematografice şi artistice ale poveştii, înţelegeam cu toţii că invitaţii noştri fuseseră atât de captivaţi de  poveste şi de meşteşugul scrisului, de propriile lor referinţe culturale la care cartea făcea apel, încât avea să conteze mai puţin faptul că povestea cărţii se petrecea în România.

În urma lansării am ajuns la concluzia că avem cel puţin două motive bune pentru a citi cartea: este o poveste cu şi despre România şi este o poveste bine scrisă.