The magic of words... by you (46)

Sandy ne-a trimis câteva citate din ”Jurnalele Vampirilor Întoarcerea: Suflete-umbră (volumul 6) ” de L.J.Smith . Ne bucurăm mult de ele, noi nu am apucat să scoatem din această carte. Alexya a spus că trebuia să mai trimiți, dar a tot așteptat, și cum nu a mai primit nimic, am decis să le postăm.

„Damon zâmbi din nou, dar de data asta era un zâmbet ciudat, doar un tremur ușor în colțul gurii. Ochii lui spuneau că nu e nimic important. Dar mâna lui dreaptă se ivi de la spate, ținând cel mai frumos trandafir pe care îl văzuse vreodată Elena.”

„Și după cum îl văzuse noaptea trecută, chiar dacă fusese un vis, ceea ce nu voia să accepte, Elena îi ducea dorul atât de tare, încât dorul acesta era o durere care pulsa în adâncul ființei sale.”

„Și în vreme ce Elena se întreba cum putea să existe un chip atât de pur, de frumos și de perfect, deși arăta aproape ca un craniu, ea își spunea: pot să alerg și pot să mă îndoi. Și se aplecă deasupra lui Ștefan, iar părul ei îi înconjura pe amândoi ca un scut, astfel încât doar ei doi se aflau acolo înăuntru.”

„Se aplecă mai mult spre ea, buzele lui abia îi atinseră buzele, și răsuflările lor se amestecară. Rămăseseră așa mult, mult timp, și Damon părea să fi fost fermecat pentru a-i da Elenei ceva din propriul lui trup: oxigenul de care amândoi aveau nevoie, dar pe care fiecare îl dobândise într-un fel diferit.”

„Elena auzi un strigăt de durere de pe bancheta din față, dar nu înălță capul ca să vadă ce se întâmplase. Și asta se dovedi un lucru bun, pentru că trăsura se opri brusc, cu o smucitură puternică, iar în clipa următoare o pasăre a morții care se rotea și țipa ascuțit coborî către ei arzând totul în urma sa.”

Tot Sandy ne-a trimis citate și din ”Doamna Bovary” de Gustav Flaubert. Nu am citit cartea, dar am zărit-o în biblioteca alor mei, și cred că o să îi dau o șansă :). (Știm că aceste citate nu au legătură cu cele de sus, dar cum noi am spus ca citatele din fiecare carte să aibă minim o pagină când ne trimiteți, iar acestea aveau fiecare cam jumatate, le-am pus pe toate într-o postare )

"Ei bine, încet-încet, zi după zi, primăvara după iarna, toamna după vara, toate s-au scurs una dupa alta, firicel cu firicel, bucățică cu bucățcă; s-au dus, au plecat, adica s-au tras undeva, că întotdeauna îti rămâne ceva la fund, ca să zic asa... o greutate, ici, pe piept!"

”Viitorul era un coridor întunecat de tot și cu ușa din fund bine încuiată."” 

”În dorința ei, confunda senzualitatile luxului cu bucuriile inimii, eleganța obiceiurilor cu gingășiile sentimentului. Oare dragostei nu-i trebuia, ca și plantelor indiene, pământ anume pregătit și o anumită temperatură?"

"Trăind printre animale, împrumutase de la ele tăcerea şi seninătatea."

"Dar dacă ar exista undeva o fiinţă puternică şi frumoasă, un temperament curajos, exaltat şi rafinat în acelaşi timp, un suflet de poet cu chip angelic, liră cu strune de bronz care să ridice la cer epitalamuri elegiace, de ce, dintr-o întâmplare, n-ar întâlni-o chiar ea? Oh! Cât era de imposibil! De altfel nimic nu merita chinul căutării; totul era minciună! Fiecare zâmbet ascundea un căscat de plictiseală, fiecare bucurie un blestem, orice plăcere avea dezgustul ei şi cele mai dulci săruturi nu lăsau pe buze decât o neîmplinită poftă a unei voluptăţi mai mari."

"Credea că dragostea trebuie să izbucnească deodată, cu trăsnete și fulgere, ca un uragan ceresc care se abate asupra vieții, o zdruncină , din temelii, smulge tot ce-i voință ca pe niște frunze și duce în prapastie inima întreagă"

 

"Nu-i desert, nu-i prăpastie, nici ocean pe care nu le-aș putea trece cu tine. Cu cât vom trăi mai mult împreună, viata va fi ca o îmbrătisare tot mai strânsă, mai deplină! Nu ne va mai tulbura nimic, nici o grijă, nici o piedică! Vom fi singuri, numai unul al altuia, pe veci... "

"Cu îndrazneală, un om răzbate totdeauna în lume. "