The magic of words... by you (43)

Sandy mi-a trimis citate din Emma de Jane Austen. Întotdeauna mi-a plăcut de această autoare, însă nu am avut plăcerea să citesc cartea încă, dar am să o fac cu siguranță.

"Este mult mai firesc, decât ar fi de dorit, ca un tânăr crescut de oameni încrezuți, bogați, și egoiști să fie și el încrezut și egoist."

“Cu cât cineva îmbătrânește, cu atât e mai important să aibă maniere; căci vorbitul tare, grosolănia și stângacia devin mai supărătoare și mai dezgustătoare cu vârsta. Ceea ce se poate trece cu vederea la tinerețe e detestabil la bătrânețe.”

“Firea omului e într-atât de aplecată spre aceia care se află într-o situaţie neobişnuită, încât despre o tânără persoană care se căsătoreşte sau moare se vorbeşte, cu siguranţă, numai de bine.”

“Rar, foarte rar mărturisirile oamenilor sunt pe de-a-ntregul adevărate.”

“Fericirea perfectă, chiar şi atunci când e în domeniul amintirilor, nu e un lucru uşor de găsit.”

“A fi binevoitor cu toată lumea, dar a nu fi prieten cu toată lumea, asta crește valoarea unui om.”

"Niciun farmec nu e mai mare decât delicateţea sufletească."

"E mai bine să alegi decât să fii ales, să inspiri recunoştinţa, decât să fii dator a o arăta."

"Când vanitatea îi atinge pe cei slabi de minte, te poţi aştepta la orice."

“Schimbarea era tristă şi Emma nu avea decât să ofteze şi să-şi dorească lucruri imposibile, când tatăl ei se trezi si trebui să devină din nou voioasă. Proasta lui dispoziţie trebuia risipită. Era un om cu nervii slabi, care se întrista uşor; îi iubea pe toţi cei din jurul său şi nu-i plăcea să se despartă de ei; îl supăra orice fel de schimbare. Căsătoria ca motiv de schimbare a situaţiei era pentru el ceva cu totul nesuferit; nu era nici acum împăcat cu faptul că fiica lui se căsătorise şi nu putea vorbi despre ea decât cu multă compătimire, deşi fusese o căsătorie din dragoste, iar acum era nevoit să se despartă şi de domnişoara Taylor .”

“Desenele nu erau lipsite de merit — cel care abia fusese început era probabil cel mai reuşit. Emma avea stil, dar, chiar dacă ar fi fost cu mult mai puţin reuşite, sau de zece ori mai bune, încântarea şi admiraţia celor doi prieteni ai săi ar fi fost la fel de mare. Erau amândoi în extaz. Un portret face plăcere oricui, şi realizările domnişoarei Woodhouse erau cu totul extraordinare.”

“Ploaia fu puternică, dar scurtă şi nici nu trecuseră cinci minute de la sfârşitul ei că Harriet intră îmbujorată, agitată — era clar că venise într-acolo într-un suflet, şi acel „Oh, domnişoară Woodhouse, ce credeţi că s-a întâmplat" cu care izbucni imediat, era o dovadă concludentă că primise vestea şi era în mod corespunzător tulburată.”

“- E secret, după câte îmi dau seama, zise el. Problemele astea sunt totdeauna secrete până se descoperă că ştie toată lumea. Să-mi spuneţi numai când am voie să vorbesc. Mă întreb dacă Jane nu are vreo bănuială.”