"Sfidarea" (Jocurile Foamei #2) de Suzanne Collins - Recenzie

Cartea a apărut la editura Nemira şi poate fi comandată de AICI.

Ştiţi care e culmea cărţilor? Să ai atâtea cărţi minunate în bibliotecă şi să fi indecis pe care să o citeşti prima dată.

Credeţi-mă, am păţit-o şi nu e amuzant dacă eşti în ipostaza confuzului. După cum ştiţi primim cărţi pentru recenzii şi întotdeauna mă confrunt cu problema: ce carte să citesc prima dată?

Krisz, când a văzut ce problemă problematică am, mi-a spus ea ce carte să aleg şi culmea culmilor, cartea pe care am citit-o acum, “Sfidarea” de Suzanne Collins, vroiam să o citesc de foarte mult timp.

Primul volum, “Jocurile foamei” m-a impresionat enorm şi niciodată nu am crezut că autoarea poate să scrie ceva mai bun de atât, dar se pare ca m-am înşelat amarnic, pentru că “Sfidarea”,  (titlul trasmiţându-mi că autoarea îmi va sfida  toate aşteptările), m-a atras mai rău ca Damon, bărbatul visurilor mele, iar acest lucru, din punctul meu de vedere, spune foarte multe.

Am parcurs acelaşi ritual pe care l-am avut când am citit primul volum: am început cartea şi nici nu îmi mai amintesc cum a trecut timpul pe lângă mine, pentru că mă gândesc că şi timpul era nerăbdător să termin această carte magnifică.

Credeam însă că voi avea ceva dezamăgiri, şi se pare că instictul nu m-a înşelat deloc, fiindcă am avut o singură dezamăgire: cartea s-a terminat prea repede. Am crezut că îmi va potoli setea nebună de a vedea continuarea serii, însă, după ce am citit primul volum, care m-a făcut totalmente curioasă, pot spune că acest volum trece peste limitele rădării mele. Însă, nu regret nicidecum că am avut şansa de a o citi, iar pentru acest lucru îi mulţumesc, desigur, Editurii Nemira, pentru că publică această serie magnifică. Doar prin acest fapt, observăm devotamentul ce ni-l dăruieşte,nouă,cititorilor.

Ce se mai întâmplă cu Katniss şi prietenii ei?

Toţi cei care au citit primul volum  (dacă nu aţi avut cum, puteţi citi AICI recenzia), ştiţi că Katniss şi Petta au câştigat sângeroasele Jocuri ale Foamei, sfidând pentru prima dată în istorie, regulile impuse de Capitoliu, regula cea mai importantă fiind: doar un câştigător.

Iubirea dintre Katniss şi Petta, o iubire ce le-a răpit inimile tuturor telespectatorilor ce vizionau aceste jocuri, a făcut posibilă această întorsătură care a afectat întru totul Capitoliu, dar acest lucru nu înseamnă o victorie cu adevărat.

După cum spuneam, toţi erau vrăjiţi de cuplul ce a câstigat aceste jocuri, însă nu toţi au fost păcăliţi de iubirea lor.

Reveniţi în Districtul 12, după toate înfruntările, erau convinşi că îi va aştepta o viaţă sigură şi decentă pentru ei şi familiile lor, dar s-au înşelat amarnic.

Înainte de a parcurge Turul Învigătorilor ( un tur care parcurgea toate cele 12 districte, plus Capitoliu ), Katniss a avut o plăcere “deosebită” de a fi vizitată de însuşi preşedintele Snow. Acesta, fiind un om ce îi plăcea  să pună toate cărţile pe faţă, i-a spus clar şi răspicat că el ştie adevărul despre iubirea lor neîmpărtăşită de amândoi, ci doar de  unul dintre ei, iar gestul pe care l-au făcut în arenă, ameninţând Capitoliu că se vor omorî, dacă nu îi va salva pe amândoi, a trezit în adâncurile tuturor oamenilor un sentiment de rebeliune, iar acest sentiment deja se făcea auzit în câteva districte ce au făcut revolte împotriva Capitoliului. Preşedintele Snow, fiind un om care îşi cunoaşte bine intenţile, îi dă o şansă lui Katniss de a repara totul, demonstrând în acest Tur al Învigătorilor că ei se iubesc cu adevărat, astfel poate vor dispărea pentru totdeauna ideea că Katniss şi Petta au sfidat într-adevăr Capitoliu. Pentru a fi şi mai bine înteles, a ameninţat-o că, dacă planul nu va fi parcurs spre îndeplinire, va muri atât ea, cât şi Petta, împreună cu familiile lor.

Katniss încearca din răsputeri să iasă totul bine, dar faptul că simbolul pe care îl purta pretutindeni cu ea, a gaiţei-zeflemitoare, stârnea în toţi oamenii un astâmpăr ireparabil. După ce atât Haymitch, cât şi Petta au fost informaţi de vizita neaşteptată a lui Snow, au făcut un plan de a anunţa la sfârşitul turului, că ei se vor căsători. Chiar dacă Katniss nu era de acord cu asta, ştia că aşa era cel mai bine, deoarece, doar în acest mod îi ţinea în siguranţă pe cei la care ţinea.

Credea că aşa se va termina totul, va avea o viaţă decentă cu un om minunat ca Petta, chiar dacă nu-i împărtăşeşte dragostea, totuşi, spera că va fi fericită că toţi cei de lângă sunt teferi. Dar destinul nu e scris în piatră, iar Katniss niciodată nu ar fi crezut că poate fi posibil să se întâmple ceea ce urma.

La fiecare 25 de ani, se organiza “Jubileul Pacificării, o formă mai deosebită a Jocurilor foamei, iar acum urma cea de-a treia ediţie a lui. În fiecare an erau alte reguli la acest joc macabru, pentru a ţine suspansul, amestecat cu frică, în inimile oamenilor. În acest an, toate speranţele ce au început să înflorească în inimile oamenilor din pricina lui Katniss şi Petta, au fost spulberate când preşedintele Snow a anunţat că în această ediţie, tributurile ce vor intra în arena vor fi extrase din învigătorii rămaşi în viaţă, pentru a aminti rebelilor că nici măcar cei mai puternici dintre ei nu vor putea învinge vreodată Capitoliu.

Şocul a fost uriaş pentru toţi trei învigătorii din districtul 12: Katniss, Petta şi Haymitch. După ce au putut să gândească limpede, toţi trei s-au întâlnit pentru a discuta. Au fost de acord să intre în arenă Katniss si Petta, deoarece erau mult mai tineri şi mai puternici pentru asta, însă oricât de mult s-ar fi sărutat în acest joc, ştiau că doar unul dintre ei va ieşi de acolo în viaţă. Katniss a hotărât că va face tot posibilul ca Petta să câştige, pentru că, dintre toţi, el merita cel mai mult asta; Petta a promis că Katniss va ieşi învingătoare, deoacere o iubeşte.

Există o soluţie potrivită pentru această problemă? Nu există, dar acest lucru nu i-a determinat să nu se înfunde din nou în coşmarurile de care au crezut că au scăpat pentru totdeauna: în jocul manevrat de mâinile îndemânatice ale sadicului Snow.

Va reuşi Katniss să îşi ţină promisiunea care şi-a făcut-o, aceea de a-l menţine în viaţă pe Petta? Va reusi acesta să o determine să renunţe la acest plan? Haymitch cum va reuşi să îi ajute pe amândoi? Ce se va întâmpla în arena plină de toate tributurile ce au trecut prin nebunia Jocurilor Foamei şi au o experienţă de luptă?

Doar citind veţi afla.

Am găsit o copertă în engleză, dar am să v-o pun şi pe cea în română care e la hardcover. Toate trei îmi plac în egală măsură. Voi ce spuneţi?

O poveste uimitoare care te ţine într-un suspans remarcabil de plăcut, te magnetizează întru totul în bătălia dată pe viaţă şi pe moarte între personajele de care te îndrăgosteşti de la prima clipă. Merită toate laudele şi merită să vă aibă pe voi, cititorii noştrii, ca fani.