The magic of words... by you (68)

Nici nu știti ce chin a fost pentru mine să citesc aceste citate și să nu pot citi imediat cartea:((. Ador seria, dar încă nu am apucat să citesc ultimul volum din seria "Jocurile foamei", numit "Revolta", scris de Suzanne Collins. Cine putea să mă facă atât de curioasă? Desigur că e Adriana:)). Îți mulțumim mult pentru citate.

"În timp ce îmi răzuiesc mâncarea din castron, curățându-l perfect, asupra mea coboară inspiraţia.

-Hei, poate-ar trebui să pun condiţia asta ca s-accept rolul Gaiţei Zeflemitoare.

-Vorbeşti despre permisiunea de a te hrăni cu napi din porţia mea? Face el."

"Excelent. Excelent. Plutarch se afundă în scaun, cu coatele pe masă, frecându-se la ochi. Stiţi ce-mi lipseşte? Mai mult decât orice? Cafeaua. Şi vă întreb, ar fi chiar de neconceput să avem ceva care să ne-mpingă pe gât terciul şi napii?"

"La bucătărie îi dăm carnea lui Sae Unsuroasa. Îi place destul de mult în Districtul 13, deşi e de părere că bucătarii sunt, cumva, lipsiţi de imaginaţie. O femeie în stare să facă o fiertură gustoasă dintr-un câine sălbatic şi din rubarbă trebuie să se simta aici cu mâinile legate."

"Sunt împinsă la locul meu şi e pornită maşina de scos fum. Cineva cere să se facă linişte, camerele încep să filmeze şi aud strigându-se:

-Motor!

Aşa că îmi ridic arcul deasupra capului şi zbier cu toată furia pe care reuşesc s-o adun:

-Popor al Panemului, lupăm, cutezăm, ne potolim setea de dreptate!

Pe platou e o linişte de mormânt. Şi se prelungeşte. Tot mai mult.

În cele din urmp, intercomul pârâie şi studioul se umple de râsul muşcător al lui Haymitch. Reuşeşte să se stăpânească exact atât cât e nevoie să spună:

- Dragii mei prieteni, aşa moare o revoluţie!"

"Exact în clipa când soseşte liftul, îşi face apariţia Finnick, foarte agitat.

- Katniss, nu mă lasă să vin! Le-am spus că mă simt foarte bine, dar nu mă lasă nici măcar să urc în aeronavă! 

Îl cuprind cu privirea-picioarele goale vizibile între cămaşa de noapte de spital şi papuci, claia de păr înâlcit, frânghia răsucită între defete, privirea sălbatică- şi îmi dau seama că m-aş strădui degeaba să-l conving. Aşa că mă plesnesc cu palma peste frunte.

-Oh, am uitat. Din cauza comoţiei ăsteia idioate. Trebuia să-ţi spun să te prezinţi la Beetee, la arsenalul cu Armament Special. Ţi-a proiectat un trident nou.

La auzul cuvântului trident, vechiul Finnick pare să iasă la suprafaţă.

-Serios? Ce ştie să facă?

- Habar n-am. Dar, cred că o să fii încântat. Numai c-o să ai totuşi nevoie de nişte antrenamente.

- Corect. Am înţetes. Cred că e mai bine să mă duc acolo, jos.

- Finnick? Zic eu. Poate nişte pantaloni?

Îşi priveşte picioarele de parcă ar vedea pentru prima oară cu ce e îmbrăcat. Îşi smulge cămaşa de spital şi rămâne în chiloţi.

-De ce? Crezi că asta- ia o poziţie ridicol de provocatoare- distrage atenţia?"

"- N-a fost decât un talmeş-balmeş.

- Ei, nu eşti nici pe departe perfectă. Dar vremurile fiind aşa cum sunt, va trebui să te descurci, spune Boggs-

Gale se aşaza lângă mine, clătinând din cap.

- Nu-mi vine să cred că i-ai lăsat pe oamenii ăia să te atingă. M-am tot aşteptat să te văd alergând spre uşă.

- Taci din gură, ripostez râzând.

- Mama ta o să fie foarte mândră când o să vadă filmul, zice el.

- Mama nici măcar n-o să mă observe. O să fie prea scandalizată de condiţiile din spital."

"- Katniss, îmi spune. Preşedintele Snow a cerut să fie transmis bombardamentul în direct. Apoi şi-a făcut apariţia ca să anunte că acesta e modul lui de a le transmite rebelilor un mesaj. Dar tu? N-ai vrea să le spui nimic rebelilor?

- Ba da, şoptesc Lumina roşie care clipeşte pe una dintre camere îmi atrage privirea. Ştiu ca sunt înregistrată. Ba da, repet, cu mai multă putere. Vreau să le spun rebelilor că sunt în viaţă. Că sunt chiar aici.

Şocul pe care l-am l-am simţit ăncepe să se preschimbe în furie.

- Şi vreau să le mai spun ceva : dacă vă imginaţti, fie şi pentru o singură secundă, că vom avea parte de un tratament corect din partea Capitoliului în cazul unei încetări a focului, atunci vă amăgiţi singuri. Pentru că ştiţi cine sunt şi ce fac.

Mâinile mi se întind automat, de parcă aş vrea să arăt întreaga oroare din jurul meu.

- Asta fac ei! Iar noi trebuie să ripostăm!

Mă apropii de cameră, purtată de furie.

- Preşedintele Snow spune că ne trimite un mesaj? Ei bine, am şi eu unul pentru el. Puteţi să ne torturaţi, să ne bombardaţişi să ne ardeţi districtele din temelii, dar vedeţi asta?

Una dintre camere mă urmareşte când arăt către avioanele în flăcări de pe acoperişul depozitului de vizavi. Stema Capitoliului de pe aripi străluceşte clară printre vâlvîtăi.

- Focul se răspândesşte! Ţip eu, fiindcă am hotărât că Snow nu trebuie să piardă nici un cuvânt. Dacă noi ardem, voi ardeţi împreuna cu noi!

Vocea Cressidei ma readuce la realitate…

- Stop. Filmul e gata."

"- Katniss, spune el.

În clipa când deschid ochii, lumea pare să se dezmembreze. Nici pădurea nu e pădurea noastră, nici muntele nu e al nostru…

- Acum sărută-mă.

Stau locului, uluită şi indiferentă, în timp ce el se apleacă şi îşi lipeşte scurt buzele de ale mele. Îmi studiază cu atenţie chipul.

- Ce se petrece-n capul tău?

-Nu ştiu, şoptesc.

- Atunci e ca şi cum aş săruta pe cineva care s-a-mbătat. Nu se pune la socoteala, spune el, într-o firavă încercare de a izbucni în râs.

- De unde stii? Întreb , mai degrabă să-mi acopăr stânjeneala. Ai sărutat pe cineva care se-mbătase?"

"Cred c-ai putea să vii şi tu la instrucţie.

-Perfect. O să vin. Dar o să merg în împuţitul acela de Capitoliu chiar dac-o să fiu nevoită să ucid echipajul unei aeronave şi s-o pilotez singură , zice Johanna.

- Cred că e mai bine să n-aduci vorba despre asta la instrucţie, îi spun. Dar e plăcut să ştiu c-o să am un mijloc de transport."

"Nu te cred.

Snow clatină din cap cu dezamăgire prefăcută.

-Oh, draga mea domnişoară Everdeen. Credeam c-am căzut de acord să nu ne minţim unul pe altul."