The magic of words..by you (23)

Law parcă a ştiut că urmează să fac recenzia la "Paranormal" de Kiersten White, aşa că mi-a trimis zilele trecute nişte citate foarte drăguţe din această carte. Aş vrea să îi mulţumesc frumos, şi îţi mărturisesc că te admir pentru tot ce faci pentru noi, şi ceilalţi, mai ales că nu eşti înscrisă în concursul de fidelitate, şi ne trimiţi citatele doar din pasiune pentru citit, fără vreun alt scop. Te îmbrăţişăm cu drag!

“ Am închis ochii; partea asta mă înnebunea întotdeauna. Ştiam ce aveam să văd dacă mă uitam: nimic. Absolut nimic. Nimic sub tălpile mele, nimic deasupra mea, nimic în jurul meu. Aşa că pur şi simplu am mers ţinându-l de mână pe Reth, de parcă viaţa mea ar fi depins de asta. De fapt, chiar depindea.”

“Raquel a oftat. Era o adevărată profesionistă când era vorba sa ofteze - genul de femeie care spunea mai multe printr-un oftat decât ar fi spus majoritatea oamenilor folosindu-se de toate mijloacele de expresie ale feţei.”

“- Ce culoare sunt? continuă Falsa - Eu să mediteze. Culoarea norilor, cu o uşoară nuanţă de ploaie.

- Şuvoaie de gheţuri ce se topesc, am răspuns fără să mă gândesc.”

“- N-ai obosit să fii rece? m-a întrebat el, încercând să se aproprie de mine. Rece şi singură. Nu trebuie să fii aşa. Nu mai avem mult timp.”

“ De ce îi opuneam rezistenţă?(...) De ce să nu-i dau lui inima mea, sufletul meu? Nimeni altcineva nu le voia.”

“ Ştiusem dintotdeauna că eram ciudată. Dar îmi imaginasem că eram o fiinţă normală care putea să facă ceva paranormal. Nu că eram o creatură paranormală care putea să facă lucruri specifice oamenilor.”

“ Ochi ca şuvoaie de gheţuri ce se topeau, reci ca lucrurile care pentru ea o taină erau. Raiul deasupra, dedesubt Iadul, foc lichid ce ascunde întristare. Moarte,moarte,moarte fără eliberare. Moarte,moarte,moarte fără eliberare.”

“Iar mâna îi era atât de caldă, încât atingerea ei era minunată. Nu ciudată, nu înspăimântătoare ca a lui Reth, ci doar o căldură plăcută care dă furnicături, şi o senzaţie de fericire în tot corpul.”

“ - Chiar îţi place de mine cum arăt ? Nu te...nu ştiu....nu te sperie ?

- Îmi place cu adevărat cum arăţi. Niciunul dintre chipurile pe care le porţi nu se compară cu al tău.”

“ Mi-am ţinut răsuflarea, agăţându-mă de ultimele secunde preţioase de viaţă. Oare cum era moartea? Mâna ei era fierbinte, ardea. Dar se întâmpla ceva - viaţa nu se grăbea să mă părăsească.”

“ Dar văzându-i sufletul cum dansa în faţa mea, ştiam ca nu puteam. Nu puteam să fiu cu el, nu aşa. N-aş fi meritat asta. Această nemurire, această viaţă care exploda în mine...nu era a mea. Nu-i puteam cere lui Lend să mă iubească dacă eram aşa. Nu puteam să-i ofer decât propriul meu suflet. Acum când ştiam că am şi eu un suflet, era suficient. Nu fusesem niciodată goală.”

Am scos şi eu câteva citate, mai puţine ce e drept, pe care le veţi găsi mai jos:

„ - Am spus acasă.

A râs din nou.

- N-ai spus acasă la cine.

Furioasă şi prea obosită ca să mai suport prostiile unui silf, am deschis gura să-i spun exact unde să mă ducă şi unde putea să se ducă el după aceea. Nu ştiam sigur dacă un silf putea executa comanda de a se duce în infern, însă aveam să aflu acum.”

„Mi-a zâmbit. Ochii săi erau aurii precum grâul copt, iar părul îi lucea aproape în aceeaşi nuanţă. Tot ce era legat de el era auriu, cu excepţia râsului. Fusese dintotdeauna ca de argint.”

„ M-am uitat în jos, la schiţa pe care o făcuse. Frate, eşti atât de bun la chestia asta!

- Cu un aşa model frumos! Îmi place costumaţia ta!

Din felul în care zâmbea, n-aş fi putut spune dacă vorbea serios sau mă lua peste picior.

- Dacă vrei, când îţi aduc şortul, îţi aduc şi ţie nişte cizme de-astea.

A râs.

- Chiar dacă pot să iau înfăţişarea unei fete nu înseamnă că şi vreau să mă îmbrac ca o fată.”

„Şi atunci am realizat - mai exact, când braţele ni s-au atins - că eram topită total după el. Ar fi trebuit să fie evident, de vreme ce mă gândeam la el aproape tot timpul,  dar de-abia în clipa aia am ştiut cu certitudine. Că-l plăceam. Îl plăceam mult. Foarte mult. Nu în felul în-sfârşit-ce-amuzant-am-şi-eu-cu-cine-să-flirtez, şi în felul aş-vrea-să-mă-ţină-de-mână-şi-să-mă-sărute.”

„-Mi-a zis că nu e vorba despre sfârşitul meu, şi al ei. Cine-o fi ea. Dar tot e bine, până la urmă, nu? Adică, nu eu aduc „moarte, moarte, moarte, moarte, moarte” şi aşa mai departe.

Lend a râs.

- Mda, probabil că nu. Moartea în sandale cu platformă, strălucitoare. Cel puţin, e o imagine frumoasă.”

Click AICI pentru mai multe citate.