The magic of words (32) + ”Dincolo de bine, dincoace de rău. Despre iubire” - Scurtă recenzie

Cartea a apărut la Editura Nemira și o puteți comanda de AICI. 

Vreau să precizez de la început că nu veți găsi mai jos o recenzie propriu zisă, așa cum v-am obișnuit până acum, ci doar câteva impresii despre carte.

Mi-am dorit de mult timp să citesc "Dincolo de bine, dincoace de rău. Despre iubire” de Aurora Liiceanu și Alice Năstase, de când am citit undeva acest citat din ea: ”Am căutat alte și alte senzații. Am fugit de acasă pretinzând libertate. Am sărutat fără noimă. Am îmbrățișat fără rost. Dar m-am întors, de fiecare dată, spășită, la cel pe care îl iubeam.”. Vreau să spun că nu a fost așa minunată cum mă așteptam. Stilurile celor două scriitoare, Aurora Liiceanu și Alice Năstase, sunt ca Ying și Yang..la poli opuși complet. Poate asta era și ideea. Pe cât timp am savurat paginile pline de comparații uimitoare, cuvinte superbe și revelații atât de frumoase, ale lui Alice pe atât am trecut repede și lipsită de interes peste paginile Aurorei, atât de obiective, reci.. neinteresante. Însă cel mai bine explică cele două scriitoare ce conține această carte:

” Am desprins o bucată de viață, dintr-o istorie pe care am traversat-o, cumva, împreună, și am așezat-o într-o carte. Am pus unul lângă altul texte ale noastre mai vechi, care au văzut deja lumina tiparului, dar și texte noi, care tânjesc după prima lectură. Am rescris istorii de dragoste trăite sau inventate, așezându-le printre poveștile noastre despre iubire și despre dezamăgirea care desparte, atât de dureros, atât de des, bărbații de femei. Am construit împreună o carte în care cuvintele și ideile se așează de la sine pe tărâmul niciodată explorat îndeajunsm carfe se află dincolo de bine, dincoace de rău. O carte despre iubire.” Aurora Liiceanu, Alice Năstase.

Cartea a meritat citită pentru citatele atât, dar atât de frumoase, de mai jos. Veți găsi și unele ale altor scriitori, pentru că fiecare capitol începe cu un citat celebru.

Citate:
”O grindină de adio ne-a ciuruit inima și, din prostie sau din mândrie, n-am deschis umbrela la timp.”

” Mai întâi s-a întâmplat minunea și ne-am îndrăgostit unul de altul. O bună, uimitoare bucată de vreme, n-am avut nevoie de nimic altceva decât de noi înșine. Am așteptat iarna, sperând să ne înzăpezim într-o colibă. Am dorit o vară slobodă și turcoaz,visând să tragem perdeaua spre lume dintr-un cort așezat departe de orice pas cunoscut. Fericiți să petrecem în doi, doar în doi, obligatoriu în doi, zile și nopți nesfârșite. Fără să știm ce înseamnă plictisul, fără să tânjim după tumult. Convinși că avem în noi destulă ardere, destulă poveste, ca să nu ne fie în nici o seară frig.”

”Să trăiești până la sânge, să iubești până la durere, să arzi până la țipăt. Să simți că te sfâșii atunci când te desprinzi din îmbrățișarea celuilalt. Să-ți așezi ticăitul inimii în cadența silabelor numelui său. Să lași să-ți curgă prin vene parfumul său dulce-otrăvit, egoist și sălbatic, terestru și înălțător. Și să uiți că în dragoste nu există alegeri pentru o viață. Să vrei să îl iubești pentru totdeauna și să te iubească mereu.

Imposibil.”

”Pentru că țin cu dinții la supremația lor în războiul sexelor, bărbații mint mai mult decât femeile. Își îngroașă la maximum calitățile și-și subliniază defectele până când acestea devin transparente, fine, delicate, plăcute la gust și la pipăit. Cine sunt cei mai mari bucătari? ”Noooi” răspund, într-un cor de voci groase, bărbații care n-au pus în viața lor mâna pe-o coadă de cratiță fără să-și lase pe metalul încins buricele degetelor. Dar cei mai pricepuți șoferi? ”În nici un caz femeile!” strigă cu voioșie șleahta purtătorilor de pălărie și de ochelari, care ne macină nervii pe șosele mai ceva ca hârtoapele lui Băsescu. [...] Dar cine leșină când vede un vârf de seringă, cine se-nverzește de frica nevestei, cine pupă mai cu foc botinele șefilor autoritari, cine bârfește cu mârlănie, [...] cine nu e-n stare să țină un secret dacă e momit cu un țap plin cu bere? ”

„Sunt friguroasă, dar îmi place să port veșminte subțiri. Sunt puternică, dar îmi place să fiu alintată. ”

„Trăiesc de-o viață balansându-mă între decizii contrare, mă învârt într-un univers de contraste. Aleg mult și culeg prost. Tânjesc să învăț regulile comparației sănătoase,dar nu izbutesc să diferențiez binele de mai bine, răul de mai puțin rău. ”

”Și totuși, la căpătâiul fiecărui an, râcâi în grămada de speranțe ca un copil în coșul cu jucării. Vine din nou ianuarie cu nădejdile lui neîncepute și cu șansa luminată de-a putea promite, mincinos sau nu, dar obligatoriu optimist, că voi fi mai bună, mai tenace, mai fericită, mai bogată, mai deșteaptă, mai abilă în noul an. Că nu voi irosi cele douăsprezece luni care-mi sunt date pe tavă, neîncepute, împachetate în hârtie lucioasă și cu pampon pe capac. Că voi face din anul abia scos din cutie cel mai norocos răstimp al vieții mele.”

”În fiecare noapte te scot din inima mea și în fiecare dimineață te găsesc acolo la loc.” – Replică din ”Pacientul englez”

”Aș vrea ca bărbatul pentru care am fost ani de-a rândul zeiță, atunci când bea coniac la aceeași masă cu bărbatul pentru care acum suspin și mor, să nu-i ofere numai istorioare picante. Ci, într-o clipă de profundă sinceritate, să-i vorbească vorbească despre cum știu eu să fiu răsărit de lună și pom înflorit și colind de Crăciun și măr geruit la fereastră când iubesc. Să-i spună, onest, nu ”pe femeia asta am avut-o și eu”, ci ”am iubit-o enorm și nu am știut s-o păstrez. Când a plecat, lumea mea s-a năruit. Dacă și tu o iubești, ai grijă să nu o pierzi.””

”Dar aș vrea să doresc pe cineva nebunește. Să-i regăsesc gustul în cafeaua de dimineată, iar mirosul lui aspru să-mi zgârie visele. Să zac bolnavă de lingoare, să delirez, să gem, să strig. Să nu mă aline decât scrâșnetul dulce al cheii în ușa din spatele nostru. Să uit de tot că dragostea se cuvine să fie înțeleaptă. Și să nu-mi pese că poate veni o clipă în care să sufăr, atâta vreme cât fără dragoste pot să mor.”

”Am căutat alte și alte senzații. Am fugit de acasă pretinzând libertate. Am sărutat fără noimă. Am îmbrățișat fără rost. Dar m-am întors, de fiecare dată, spășită, la cel pe care îl iubeam. Și cu un fuior de lacrimi femeiești în suflet, i-am spus adevărul. Și am plecat. Adesea am fost chemată înapoi. Câteodată, în urma mea s-a lăsat tăcere și pustiu..”

” Există ceasuri în care avem dreptul să ne refugiem în propriul nostru zâmbet. Există drumuri tivite de maci superbi, care duc nu spre amintirea fostelor iubiri, ci spre viitoarele ore ale fericirii noastre posibile. Există bani destui pe lume pentru cei care și-i doresc mai presus de dragoste și există iubire fără margini pe pământ, pentru cei care o prețuiesc cu măsurile valorilor supreme. Doar puterea noastră de-a ne face timp să le căutăm, să le așteptăm nu este aproape niciodată de ajuns.”

”Cel mai trist lucru în dragoste este faptul că de multe ori sufletul ți-l răpește exact acela care nu are nevoie de el.” – I.L. Caragiale

”Am făcut drumuri lungi împeună. Ne-am îmbrățișat și am plâns, ne-am răsucit cuțitele în râni tot mai adânci, ne-am devorat orgoliile până la os și ne-am împreunat dorurile în clipe care păreau definitive. Și totuși, când la ultima noastră cină – în finalul căreia ne-am certat atât de gălăgios, încât cei treizeci de bulgari așezați la mesele vecine s-au întrerupt din mestecat să ne privească miloși, cu jale, cu amar, cu obidă, cu draci, cu bâzdâc sau doar cu un simplu interes zoologic – iubitul meu a transferat în farfuria mea o verigă de ceapă, fiindcă vroia să-și facă loc în farfurie pentru alte feluri mai fierbinți, am priceput că, deși am tânjit și am așteptat, acela e singurul inel pe care-l voi primi vreodată de la el.”

”Pentru unii bărbați, mi-am deslușit trăirile mai întâi în vis, și-abia apoi în lumina de veghe. Am adormit senină și m-am trezit chircită de chinurile dragostei, care-mi dăduseră, până atunci, târcoale fără să le pot înțelege. Și mult după ce povestea s-a-ncheiat, am continuat să-i iubesc cu tot sufletul în vis, pe tărâmul unde nu există ranchiună, nici trădare, nici moarte. ”

Mi-aș dori să îmi spuneți care citat vă place mai mult :).  A! Și voi face pe pagina de Facebook notițe și cu alte citate, decât cele postate aici.