The magic of words... by you (4)

Stephany a fost drăguță și a scos, la rugamintea noastra, citate din "Amurg" de Stephenie Meyer. Îți mulțumim mult, Stephany. Mie îmi plac toate citatele foarte mult. M-a făcut să îmi doresc să recitesc această carte minunată. 

Enjoy them.

„– Promit să încerc să fiu în siguranță, am declarat eu. O să spal rufele diseară; asta ar trebui să fie o activitate plină de primejdii.

– Să nu cazi în mașina de spălat, mă ironiza el.

– O să fac tot posibilul.„

 “– Mă gândeam în timp ce alergam...

Se opri.
– Cum să nu te lovești de copaci, sper.
– Bella, prostuțo, chicoti el. Alergatul e a doua mea natură, așa că nu e ceva la care să mă gândesc.
– Ce te mai dai în spectacol, am bombănit din nou.

El zâmbi. „

“- O să îți arăt cum călătoresc eu prin pădure...
– O să te transformi într-un liliac ? l-am întrebat cu precauție.

El râse, mult mai tare decât îl auzisem vreodată.
– De parcă n-am mai auzit chestia asta până acum !
– Da, sunt sigură că ți se spune tot timpul.„

„– De ce nu stai lângă mine, sugeră el, punându-și mâna rece într-a mea. Ce-ți face inima ?
– Tu să-mi spui - sunt sigură că o auzi mai bine decât mine.

I-am simțit râsul zguduind patul. „

“- Nu te teme, murmură el, cu vocea-i catifelată seducătoare fără să vrea. Promit... Ezită. Jur să nu-ți fac nici un rău... Nu te teme, șopti el, venind mai aproape, cu o încetineală exagerată. Se așeză cu grație, cu mișcări intenționat lente, până când fețele noastre s-au aflat la același nivel, la numai treizeci de centimetri distanță una de alta. Te rog, iarta-mă, spuse el formal. Pot să mă controlez. M-ai luat prin surprindere. Dar de-acum o să mă port frumos. Așteaptă, dar nu puteam vorbi încă. Nu mi-e sete azi, sincer. Îmi făcu cu ochiul.

La asta a trebuit să râd, deși râsetul mi-a ieșit tremurat și fără aer.„

„ – Deci, ce spui tu este că eu sunt marca ta de heroină? l-am tachinat, încercând să mai înveselesc atmosfera. Edward zâmbi repede, părând să aprecieze efortul meu.

– Da, tu ești exact marca mea de heroină.„

„ – Deci leul s-a îndrăgostit de miel, murmura el.

M-am uitat în altă parte, ascuzându-mi ochii deoarece cuvântul acela m-a făcut să mă înfior.

– Ce miel prost, am oftat eu.

– Ce leu nebun și masochist.

 Se uita în gol o vreme spre pădurea întunecată și m-am întrebat unde l-au purtat gândurile . „

„ -Nu știu cum să fiu aproape de tine, recunoscu el. Nu știu dacă pot.

M-am aplecat spre el foarte încet, fără să îl scap din ochi. Mi-am așezat obrazul pe pieptul lui de piatră. Îi auzeam doar respirația și nimic mai mult.

– Asta e de-ajuns, am oftat eu, închizând ochii.

Într-un gest foarte uman, își puse brațul în jurul meu și își lipi fața de părul meu.„

„ – Am greșit cu ceva ?

– Nu, din contră. Mă înnebunești, i-am explicat.

Se gandi o secundă la asta, apoi, când vorbi, păru mulțumit.

– Serios? Un zâmbet triumfător îi lumină treptat fața.

– Ce vrei? Aplauze? l-am întrebat sarcastică.

Râse. „

„– Atunci nu pleca, i-am răspuns, incapabilă să îmi ascund dorința din voce.

– Nici eu nu vreau, replică el, relaxându-se cu un zâmbet blând pe buze. Adu lanțurile! Sunt prizonierul tau.„

„ – E timpul pentru micul dejun, spuse el într-un final, nonșalant, pentru a-mi demonstra, sunt sigură, că își amintește toate slăbiciunile mele omenești. Așa că mi-am cuprins gâtul cu ambele mâini și m-am uitat la el cu ochii mari. Edward mă privi șocat.
– Glumesc! Am chicotit eu. Și tu care spuneai că nu știu să joc teatru. Se încruntă dezgustat.
– N-a fost amuzant.
– Ba a fost amuzant, și stii asta. Dar i-am examinat cu atenție ochii aurii, pentru a mă asigura că am fost iertată. Se pare că eram.„

“– E prea mare pentru tine.
– Suntem în aceeași clasă, l-am corectat eu, deși avea mai mare dreptate decât ar fi visat.
– Așteaptă ... Făcu o pauză. Care dintre ei e Edwin ?
– Edward este cel mai mic, cu părul castaniu. “Cel frumos, cel care arată ca un zeu…” am completat eu în gând.”

„ – Părea că o mănânci pe Bella la prânz și am venit să văd dacă ești dispus să împarți, anunță Alice.

Am înlemnit pentru o clipă, până am realizat că Edward râdea ... nu eram sigură dacă de comentariul ei sau de reacția mea.
– Îmi pare rău, nu cred că am nimic în plus, răspunse el cu brațele strânse în jurul meu.„

„ Unde te duci, Bella?
– Să mă uit la un meci de baseball. Tu nu pari foarte interesat să mai joci, dar sunt sigură că ceilalți o să se distreze și fără tine.
– Nu mergi în direcția în care trebuie.

M-am întors fără să mă uit la el și am luat-o în direcția opusa. El m-a prins din nou din urmă. „

“- Când cineva vrea să te omoare, ești curajoasă ca o leoaică – dar când cineva menționează dansatul ... Am înghițit în sec. Dansatul. „

„– Uite ce e, i-am spus. Te iubesc mai mult decât orice pe lumea asta la un loc. Nu e de ajuns ?
– Ba da, e de ajuns, răspunse el, zâmbind. De ajuns pentru totdeauna. Apoi se aplecă și își lipi încă o dată buzele de gâtul meu. „