joi, decembrie 23, 2010

Spiridus8


Surpriză prentru Renesmee


Edward o ridica pe Renesmee pe umerii lui astfel incat ea putea aseza cu usurinta steluta in varful bradului. Am zambit. Era o imagine ideala, perfecta. Sotul meu si fetita mea minunata. Ce altceva imi mai puteam dori?

Era primul Craciun in care nu mai eram eu copilul care primea cadourile, ci mama care se ocupa de toate. Mama atenta la dorintele micutei sale. Singura problema era ca ea nu isi dorea nimic anume iar eu fusesem complet derutata. Incercasem sa imi amitesc darurile pe care mi le facusera mie parintii de Craciun insa nu imi aminteam prea mare lucru. Am sfarsit prin a ii darui un un pandantiv care apartinuse buncii mele. Astfel se va putea simtii mai aproape de rudele pe care probabil nu le va cunoaste niciodata.

Era aproape ora douasprezece cand Renesmee adormi pe canapea. Am vrut sa ma indrept spre ea insa Edward m-a oprit spunandu-mi ca o va duce el in camera ei. Am urcat inaintea lor si am mers in camera acesteia pentru a ii pregati patul. Am deschis incet usa iar caldura din incapere parea ca un val de umezeala pe pielea mea rece. Am aprins veioza si am dat patura la o parte de pe pat. In clipa aceea aparu si Edward cu fetita in brate, o aseza delicat pe pat si o saruta pe frunte. Am zambit iar. Era inca um moment perfect. Am ridicat patura si am asezat-o usor peste manutele aparent fragile ale lui Renesmee. Nu ma mai saturam sa o privesc. Pielea ei rozalie si parul roscat ma faceau sa simt ca viata mea a capatat inca un sens. Viata mea. Oare aveam una? Am refuzat acest gand si posibilitatea de a crede ca nu exist. Nu voiam sa incep sa cred ca sufletul meu este undeva departe, ceea ce nu voiam sa admit nici despre cel al lui Edward dar mai ales despre cel al copilului nostru.

Bratul lui Edward imi cuprinse mijlocul, apoi ma ridica cu totul si iesi pe usa cu mine in brate. Merse rapid pana in dormitor desi nu era, oricum, prea departe. Eram acum in fosta lui camera, pe care o ocupasem iar pe perioada sarbatorilor, deoarece voiam sa petrecem timp cu familia noastra renuntand pentru putin timp la casa din padure. Mi-am desprins mainile din jurul gatului lui atunci cand el ma aseza pe marginea patului si imi spuse cu o voce ca de miere ca ma iubeste si ca aceasta camera ii starneste multe amintiri. Era adevarat. Aici dansasem impreuna pentru prima data, aici imi incercasem propriile farmece pentru al face sa inceteze sa mai creada ca ma va rani si in cele din urma aici acceptasem sa ii fiu sotie pentru tot restul vietii. Aceste amintiri ramasesera bine infiripate in mintea mea chiar si dupa schimbare. Nici nu cred ca ar fi putut fi altfel.

M-am descaltat si m-am intins pe pat. In mod normal as fi facut asta pentru a ma relaxa insa nu ma obisnuisem total cu ideea ca nu voi mai simti niciodata oboseala fizica si ca nu voi mai avea nevoie de odihna. Ochii mei inconjurau camera. Nu se schimbase mai nimic inafara de statutul nostru. Acum eram sot si sotie, mama si tata.

Edward era in fata peretelui de sticla privind padurea intunecata. Muschii spatelui i se incordara brusc iar eu am sarit imediat spre el pentru a afla ce era in neregula. El imi spuse ca era ravasit de o multime de amintiri despre viata mea umana. Nu voiam sa fie trist tocmai in seara de Craciun. Mam ridicat pe varfuri si lam muscat usor de gat. S-a intors spre mine si s-a straduit sa schiteze un zambet. M-am incruntat si apoi mi-am aruncat mainile in jurul gatului lui si l-am sarutat. Acum nu mai era nici o bariera intre noi. Nimic nu il mai oprea sa ma sarute ori cat de mult dorea iar acest lucru era nepretuit pentru amandoi. L-am tras dupa mine spre pat si am cazut amandoi aproape fara nici un zgomot. Mana lui imi apuca delicat gatul iar sarutul lui devenea din ce in ce mai puternic si inuman. Ma simteam libera, puternica. Simteam ca pot face tot ce imi doresc, ca lumea e a mea. Ma cosideram, la randul meu, mai inumana ca niciodata. Eram un monstru in sensul bun al cuvantului. Eram amadoi niste monstrii ai iubirii. Eram in stare de orice atunci cand eram impreuna. Eram un tot. Un univers perfect alcatuit din particule de iubire pura. Cand credeam ca nimic nu ma mai poate opri o bataie in usa ne facu pe amadoi sa tresarim.

Edward se elibera din stransoarea mainilor mele si se intrepta rapid spre usa. Dincolo de aceasta statea Renesmee, unicul lucru aproape uman din viata noastra. Ne privea cu ochii ei bruni si patrunzatori. Micutele buline maro se plimbau de la unui la altul. Am intrebat-o ce este in neregula iar ea imi spuse suspinand ca zgomotul de afara a trezit-o. Nici eu nici Edward nu auzisem nimic. Poate din cauza detasarii de lumea reala in urma crearii universului propriu. Dar ce putea fi afara? Am linistit-o pe Renesmee spunandu-i ca poate veni sa stea aici cat timp ‚tati’ merge sa verifice imprejurimile. Edward o aduse langa mine in pat iar ea ma imbratisa cu putere. Mirosul sangelui curgand prin venele ei subtiri imi mangaiara simturile, dar nimic mai mult. Trecusem deja peste etapa asta. Imi iubeam copilul si nimeni nu isi mai facea griji in privinta faptului ca as putea sa ii fac vreun rau lui Renesmee.

Edward se intoarse spunand ca nu gasise nici o urma. Renesmee facu ochii mari si ne intreba daca cumva zgomotele pe care le auzise fusesera facute de Mos Craciun. Am linistit-o spunandu-i ca Mosul nu face zgomot atunci cand vine si ca probabil visase. Aceasta se calma, puse capul inapoi pe perna si intreba daca poate dormi cu noi. Raspunsul a fost, evident, afirmativ. Edward se aseza pe partea cealata a patului si dupa ce fetita adormi imi spuse ca afara simtise un miros vag de varcolac. Ce ar putea sa caute lupii in preajma casei noastre? Am ramas in liniste privind somnul linistit al copilei pana cand afara se facu lumina. Acum intelegeam de ce gasise Edward somnul meu atat de fascinant atunci cand eram om. Era uimitor sa privesti o persoana dormind nestiind ce se petrece in mintea ei si la ce viseaza.

Lumina patrundea din ce in ce mai puternic iar Renesmee, deranjata de aceasta, se ghemunise la pieptul tatalui sau. Brusc am inceput sa simt mirosul lui Charlie. M-am ridicat si am mers jos sa vad daca nu cumva isi facuse aparitia pe aici avand in vedere ca era Craciunul. Cand am ajuns nu era nimeni in casa. Toti erau afara amuzandu-se copios, asa ca am iesit si eu. Mare mi-a fost mirarea cand l-am vazut pe Charlie imbracat intr-un costum rosu de Mos Craciun, intr-o sanie trasa de sapte lupi imensi care purtau coarne si nasuri rosii ca de ren. Toate privirile s-au intors spre mine in momentul in care am izbucnit in ras. Am mers sa il imbratisez pe Charlie si apoi l-am intrebat pentru ce sunt toate astea, iar el imi raspunse ca aceasta e mica lui surpriza pentru nepoata sa.

Am urcat rapid scarile si i-am povestit lui Edward care era sursa zgomotului de azi-noapte. Lupii se pregateau sa intre in pielea unor reni pentru distractia lui Renesmee. Acesta rase si o trezi incet pe micuta cu vocea lui calda. Ea deschise ochii mari si ne intampina pe amadoi cu un zambet larg. Stiam ca gandul ei era doar la cadouri asa ca i-am spus sa se imbrace repede pentru ca o surpriza o asteapta afara. A sarit din pat si a alergat spre geam pentru a se uita afara, insa edward o prinse inainte de reusi sa vada ceva si o purta pe brate la ea in dormitor. Pe pat o astepta o rochie alba, stralucitoare. Eram sigura ca era mana lui Alice.

Renesmee se imbraca si in doua minute era deja afara. Fata i se insenina in timp ce striga cu putere „ A venit Mosul!”. Desi Charlie era grozav de comic cu barba lunga si alba toti se abtineau sa rada pentru a nu strica momentul. Pielea si rochia alba o faceau pe aproape invizibila prin zapada de aceeasi culoare. Fulgii imensi de nea cadeau si se topeau instantaneu cand atingeau blana fierbinte a varcolacilor. Renesmee alerga spre lupul aflat in fruntea celorlalti si il cuprinse cu bratele ei mici. Oare asta insemna ca si ea simtea atractia lui Jacob? Oare ce avea sa se intample? Vocea ragusita a lui Charlie imi indeparta gandurile negre atunci cand ii spuse micutei ca era timpul sa dea drumul lupului si sa urce in sanie. Urmau sa faca o plimbare prin padurea alba. Renesmee ma intreba de ce nu vin si eu iar bunicul ei o aproba si imi facu loc langa el in sanie.

Am urcat si sania porni usor in timp ce lupii puternici o trageau cu forta. Crengile se scuturau usor in timp ce sania parca zbura printre copaci. Prinsesem o viteza destul de mare insa Renesmee parea sa se distreze. Radea si incerca sa prinda in palme fulgii de zapada care zburau spre ea.

L-am privit pe Charlie si i-am marturisit ca acesta era cel mai spectaculos cadou de Craciun primit pana acum. El se intinse sa ma imbratiseze cuprinzand-o si pe nepoata lui la mijloc. Imediat am simtit ca imi era dor de mama. Era un dor intens. Mi-am propus sa o sun cand ne vom intoarce si sa o chem sa petrecem Craciunul impreuna. Avusesem o anume teama in legatura cu intalnirea dintre ea si Renesmee insa nu mai puteam amana vizita. Trebuia sa o vad.

Sania se opri exact in locul de unde plecasem. Renesmee cobori prima si merse sa mangaie si sa pupe fiecare lup in parte in semn de multumire pentru minuntata calatorie. Imediat ce am coborat si eu am scos telefonul din buzunar si am sunat-o pe mama. Aceasta imi spuse ca era deja in drum spre Forks. Am zambit. Urma sa fiu cu toata familia mea in magica zi de Craciun.

Am mers si l-am imbratisat pe Edward. L-am intrebat daca lupii vor veni mai tarziu inapoi in forma umana. El imi spuse ca da. Eram fericita pe deplin. Mama, Charlie, Edward, Renesmee, noua mea familie de vampiri si varcolacii. Toti vor fi aici, impreuna. Edward o lua de mana pe fiica noastra si intrara cu totii in casa. Am intrat si eu in urma lor, parasind peisajul fabulos.

Vazand focul aprins in semineu m-am cutremurat la gandul ca afara, in jurul casei, in jurul nostru stratul de zapada era format din miliarde de cristale de gheata. Un gand copilaresc lua nastere in mintea mea. Ce ar fi daca as iesi si as incepe sa numar cristalele de gheata? Doar aveam destul timp inainte. Da, aveam destul timp, insa multe alte lucruri mai importante de facut. Sa imi cresc fetita, sa ma bucur de fiecare reusita a ei, de fiecare zambet, de fiecare lucru minor, pentru ca la urma urmei asta e tot ce conteaza. Sa il iubesc pe Edward, sa multumesc in fiecare secunda pentru existenta lui, sa apreciez tot ce ma inconjoara, pentru ca in final asta este tot ce am eu mai de pret. Caldura unei familii, dragostea, atentia si bucuria.

62 de comentarii:

  1. Craciunul inseamna familia unita si Mosul...cu toti ne gandim la cadouri in aceasta perioada si la farmecul pe care aceasta ni-l da :)mai pe scurt bucuria de a fi alaturi de cei dragi si am fost destul de surpinsa de aceasta poveste deoarece este continuarea dupa Zori de zi si recunosc ca niciodata nu mi-am imaginat un Craciun petrecut intre Bell, Ed si Renesme si chiar mi-a placut aceasta idee, succes :P

    RăspundețiȘtergere
  2. Bun,ma pun si eu pe treaba cu cititul pe aici :). Mi-a placut , este prezentat Craciunul, farmecul si insemnatatea lui in note simple , dar esentiale ,iar cursivitatea da o nota buna one-shot-ului.
    Good job and Merry Christmas !

    Kisses !!!
    Dyana:*>:D<

    RăspundețiȘtergere
  3. imi place ideea ta.
    pana acum, am spus ca nu sunt originale lucrarile, ca nu le-a dat o alta viata personajelor, ca i-a pastrat vampiri. ei bine, la tine nu o sa spun asta, pentru cam mi-a plcut ce ai scirs
    ai fost in tema, ai o imaginatie bogata. povestea mi-a placut foarte mult si asta mai ales pt ca a fost si nessie.
    dar....ca trebuie sa existe si un dar, nu?ai rata destule virgule si cea mai mare problema a mea a fost cand am vazut "mam" si "lam"
    daca era doar un cuvant, credeam ca e greseala de tastare, dar.... :-"
    oricum, ai fost in tema.
    bravo. succes

    RăspundețiȘtergere
  4. Este intr-adevar o idee buna, avand in vedere tema. Sunt cateva greseli care pot trece neobservate, dar care la o privire mai atenta puteau fi corectate.
    Mi-a placut ideea de a introduce toata familia, in mod indirect, evident. As fi vrut sa vad putin dialog, ar fi mers de minune cand Renesmee l-a intalnit pe Charlie imbracat asa.
    Mi se pare ca ai trecut repede peste acea intalnire a lui "Mos Craciun".
    O continuare interesanta a povestii in sine, felicitari si bafta:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Am greseli de ortografie pentru ca sunt obisnuita sa scriu ca pe mess, fara cratima... Va asigur ca acele greseli au fost facute din pura neatentie. Imi cer scuze pentru ele...

    RăspundețiȘtergere
  6. Foarte frumos...o noua abordare asupra temei, imi place ^^

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte frumoasa tema! :) Imi place mult.
    Ideea cu lupii "deghizati" in reni e foarte originala.
    Bravo! :D

    Isa

    RăspundețiȘtergere
  8. e foarte frumos
    lupi dechizati si charlie mos a fost super taree

    RăspundețiȘtergere
  9. superb...este foarte frumos si bine conturat:Xfelicitari!!!!:*:*lupii sunt geniali:X:))

    RăspundețiȘtergere
  10. Lucrarea ta mi-a placut in mare,dar cam mult greseli de tastare.
    Ai reusit sa bagi si ceva momente de Craciun.
    Bravo!
    Bafta!

    RăspundețiȘtergere
  11. Ai intrat destul de mult in spiritul craciunului
    insa lipseste originalitatea...
    Imi amintesc ca anul trecut cineva a facut o poezie de craciun asemanatoare cu povestea ta..probabil de acolo te-ai inspirat...
    oricum bafta

    RăspundețiȘtergere
  12. habar nu am despre ce poezie e vorba :-?? esti singura care mi'a spus asta pana acum ..

    RăspundețiȘtergere
  13. Apreciez criticile.. doar ca vreau sa mentionez un singur lucru.. In comparatie cu alte lucrari am putine greseli.. :-?? parerea mea.

    RăspundețiȘtergere
  14. Am muncit destul de mult pentru a alege cuvintele perfecte.. Stiu ca nu am descris prea mult plimbarea cu sania.. Iar in legatura cu greselile.. Promit solemn ca la urmatorul concurs o sa fiu mai atenta :))

    RăspundețiȘtergere
  15. Da, chiar ai mai putin greseli decat alte lucrari. Si, asa cum am mai spus mai sus, singurele greseli pe care le-am observat eu, au fost "mam" si "lam". Ai scris destul de ok, doar ca ai cam gresit la virgule. Stai linistita, e bine. Mai ai de lucrat, dar este mai buna decat alte lucrari

    RăspundețiȘtergere
  16. mama fofo teai intrecut pe tine insuti de data asta:))

    dymmy!!

    RăspundețiȘtergere
  17. aici gasesti poezia http://stiritwilight.blogspot.com/2009/12/poveste-de-craciun.html
    nu stiu poate k mi se pare doar..oricum am citit-o de mult
    nu am vrut sa t supar...
    chiar seaman cu Alice?:))

    RăspundețiȘtergere
  18. Si mie mi s-a parut lucrarea ta mult mai buna,fata de altele,care nici macar n-au fost in tema.Chestia cu ,,ma" si ,,lam" se mai intampla...Si graba este devina;)...Eu oricum zi sa stai linitita.Criticile sunt doar constructive si sper sa te ajute pe viitor;)

    RăspundețiȘtergere
  19. @Clopotica Da, sunt constructive, stiu asta ;)) Multumesc! ^^

    RăspundețiȘtergere
  20. Am uitat sa zic de poezie...:D
    In ceea ce priveste poezia,este doar o pura coincidenta.Acelasi lucru l-am patit si eu odata,cand am vazut unele idei pe care le-am avut pentru o lucrare sa fie prezente intr-o alta lucrare nemaintalnita pana atunci;)

    RăspundețiȘtergere
  21. Stiu ca suna ciudat,dar vorbesc foarte serios.Multi scriitori patesc astfel de lucruri;)),dar fiecare are modul lui de a dezvolta aceeasi idee;)
    Anyway...Eu iti urez succes in continuare;)

    RăspundețiȘtergere
  22. Ma, nu conteaza ca lucrarea ta pare inspirata dintr-o poezie. Se mai intyampla. Nu-ti face probleme, e pura coincidenta. Si mie mi s-a spus ca fic-ul meu pe care l-am pus azi aici, pare inspirat din aademia vampirilor. nu-i nimic, nu ma supar

    RăspundețiȘtergere
  23. Pai da.. nici eu nu m'am suparat :))

    RăspundețiȘtergere
  24. Foarte bine mi-a placut:))) felicitari mi cica, chiar te pricepi.:D

    RăspundețiȘtergere
  25. Mai de la un timp au aparut foarte multe lucrari si de aceea unele sunt asemanatoare, de ex eu am patit la fel cu un fic, spunandu-mi apoi cineva ca este asemanator cu altul, dar sunt intotdeauna coincidente...

    RăspundețiȘtergere
  26. Si pe mine m-a amuzat acea faza cu renii.
    Ai reusit sa dai un strop de culoare in aceea partea povestii,odata cu tranformarea lupilor in reni:))

    RăspundețiȘtergere
  27. Da dar nu am putut sa ii vad pe varcolaci ca fiind reni, mi se pareau prea mari:| probabil purtau coarne cumparate din magazine:)) si asa renesme a avut o surpriza placuta :)

    RăspundețiȘtergere
  28. Dap.
    Oricum a fost o mare supriza atat pentru Renesmee sa ii vada ,,costumati" in reni ,cat si pentru Bella

    RăspundețiȘtergere
  29. Ah!
    Si mi-a placut foarte bucuria lui Renesmee atunci cand a vazut ca a venit Mosu' si mai ales ca ai facut niste descrie super frumoase;),de parca ai fi fost unul din personajele de acolo.

    RăspundețiȘtergere
  30. Chiar ai stiut sa intri extrem de bine in pielea personajelor si apreciez foarte mult acest lucru.Ai stiut sa legi extrem de bine actiunile intre ele.
    Bravo!

    RăspundețiȘtergere
  31. Ce pot spune , din punct de vedere gramatical nu am vazut nici o greseala, o lucratre foarte frumos scrisa. Mi-a placaut ca ia descris sentimentele bellei , a fost lectura frumoasa de parcurs.
    Pai cred ca ai fost cu totul in tema , zapada , Craciun , cadouri , Mos Craciun , reni . Mi-a placut foarte mult , chiar daca nu ai schimbat personajele , adica a ramas acelasi lucru ,lucrarea chiar este originala .
    Are un farmec aparte . foarte frumos scrisa , felicitari.

    RăspundețiȘtergere
  32. Renesme emana o bucurie mare :X:X:X sufletul unui copil ce crede in miracole si chiar sunt adevarate.

    RăspundețiȘtergere
  33. Iar Ed si Bella se vede ca sutn fericiti dupa felul in acre se comporta :X:X:X:X

    RăspundețiȘtergere
  34. am uitat sa specific ceva :
    Ai zis la un moment dat "mostrii ai iubirii" , sincer mi se pare umpic exagerat parca ar fi mai mult decat o metafora , adica monstrii exprima ceva rau ,urat , fara suflet , iar iubire e tocmai invers , e un fel de antiteza intre cei doi termeni . '
    Lasand asta la o parte povestea asta emana bucurie , e perfecta pentru Craciun , apare si un copil , care da viata oricarui Craciun.

    RăspundețiȘtergere
  35. Da,intr-adevar.Renesmee este cea care emanan cea mai mare bucurie in aceasta poveste.

    RăspundețiȘtergere
  36. Faza cu monstrii ai iubirii,intr-adevar suna mai bine altcumva folosita
    Anyway,povestea se potriveste chiar foarte bine pentru aceasta perioada a anului;)

    RăspundețiȘtergere
  37. Mie mi se pare super aceasta hiperbola in antiteza: "monstrii ai iubirii". Consider ca descrie foarte bine scena.

    RăspundețiȘtergere
  38. Ii ador pe Bella si Edward in acest one-shot deoarece ei reprezinta cuplul perfect.

    RăspundețiȘtergere
  39. Si probabil continuarea adevaratei povesti scrisa, continuarea celei de a 4-a carti zori de zi ne atrage cel mai mult, deoarece ne place sa credem ca va veni inca o parte a seriei acestea si nu se va termina povestea :->

    RăspundețiȘtergere
  40. Iar surprinzator ai reusit sa pastrezi acelasi mod de redactare si nu cred ca a fost vreo diferenta. De aceea ai si un numar surprinzator de voturi si consider ca este drept la lucrarea ta. Bucuria Craciunului a fost pur si simplu emanata de Renesmee.

    RăspundețiȘtergere
  41. Rudolf era Jacob =))
    Oricum Bella a avut acelasi comportament dragastos ca in carte fata de Renesme si de aceea mi-a placut ca ai pastrat aceeasi atitudine, iar Ed este un tata minunat le-a lasat pe amandoua in siguranta in casa si s-a dus singur sa verifice :X O familie de nota 10 :))

    RăspundețiȘtergere
  42. ideea cu lupii deghizati in reni e super =))))))))

    RăspundețiȘtergere
  43. Am mers si l-am imbratisat pe Edward. 8->

    RăspundețiȘtergere
  44. "Sa il iubesc pe Edward, sa multumesc in fiecare secunda pentru existenta lui, sa apreciez tot ce ma inconjoara, pentru ca in final asta este tot ce am eu mai de pret. Caldura unei familii, dragostea, atentia si bucuria."

    si ce daca ai avut greseli de scriere? povestea e frumoasa! :)

    RăspundețiȘtergere
  45. Da, povestea e foarte frumoasa si felicitari, mi-a placut mult deoarece nu ai exagerat deloc, a fost ceva uniform sa zic, nu ai fortat actiunea si ai detaliat tot ce trebuie si mi-a placut ca ai continuat cartile sa zic. Bafta:*

    RăspundețiȘtergere
  46. Sa nu uitam ca noi am comparat aici povestile intre ele si a ta este unele dintre cele mai bune cel putin dupa parerea mea, ai imbinat tot ce trebuia incat sa creezi o atmosfera de Craciun, nici nu poti sa spui ca tu nu ai fost in tema Craciunului, ba mai mult ai folosit aceasta ideea si ai mers pe ea pana la capat.

    RăspundețiȘtergere
  47. Personajele au fost inconjurate de o atmosfera placuta, de bucurie, de familie, de zapada, de cadouri, absolut tot ce trebuie pentru a fi un Craciun de poveste si voturile sunt pe merit pe cele pe care le ai si fi mandra de creatia ta:P

    RăspundețiȘtergere
  48. Pentru ca mi-a placut lucrarea ta enorm am recitit-o . Asa ca am mai tras niste concluzii: E una dintre povestile care chiar transmit bucuria Craciunului , este amuzanta , chiar te printe can citesti , te face sa te pierzi in poveste , este ceva magic pana la urma . Felicitari.

    RăspundețiȘtergere
  49. voturi voturi voturi, dau ca nesatula!

    RăspundețiȘtergere
  50. Povestea e draguta si amuzanta, dar pentru ca nu are dialog deloc e destul de greoi de citit si devine plictisitoare.

    RăspundețiȘtergere
  51. Da, nu prea are dialog, se pare ca scriitoare s-a bazat pe descriere, deoarece au fost multe momente importante, iar dupa parerea mea daca adauga ceva mai mult dialog ar fi fost ca si cum ar trece foarte repede prin actiune.

    RăspundețiȘtergere
  52. Apoi ar fi fost o problema si batea prea rau la ochii si parea tras de par:-? si cred ca one-shot-ul a fost bine si asa.:)

    RăspundețiȘtergere
  53. Oricum ii urez succes la celalalt sondaj, de unde mai sunt 10 minute de votat, deoarece ambele lucrari mi-au placut si le urez la ambele fete succes.

    RăspundețiȘtergere

Vă mulțumim pentru că ne vizitați blogul și pentru comentariile voastre. Contează foarte mult pentru noi să vă aflăm gândurile :). Dacă ați pus o întrebare, reveniți, cu siguranță vă vom răspunde!