O floare frumoasă şi gingaşă îşi va
face apariţia la un moment dat, plină de contraste şi speranţă. Un trandafir
roşu, pe care îl voi numi dragoste. El se va înălţa pas cu pas, va prinde
curaj, va sta mândru, dar inevitabil vor apărea şi buruienile răutăcioase
din jurul lui, care vor încerca să îl dărâme cu orice preţ. Una dintre aceste
buruieni este gelozia, cea mai periculoasă dintre ele, deoarece ea se va căţăra
treptat pe tulpina trandafirului, încolţindu-l, punând stăpânire pas cu pas pe
plăpânda floare. Asta până când puterea ei va fi atât de mare, încât va
sugruma, va sufoca iubirea, o va distruge.. sau măcar va încerca.
Provenind dintr-o
familie strictă şi tipicară, Philippe Mercenat a moştenit seriozitatea
părinţilor, fiind la fel de calculat şi raţional ca şi ei, şi care nu a pus
preţ pe iubire până atunci. În momentul în care Odile intră în viaţa lui, este
cucerit imediat de exuberanţa tinerei, de firea ei visătoare, copilăroasă, şi
de capacitatea de a însufleţi orice loc. Însă chiar aceste diferenţe dintre ei,
care iniţial îi apropie, ei fiind ca doi magneţi de poli opuşi care se atrag,
completându-se unul pe celălalt, umplând golurile din sufletelor lor, chiar
acelea vor produce treptat fisuri în căsătoria lor, deteriorând-o. Nu va dura
mult până când sămânţa geloziei va încolţi în sufletul lui şi îl va otrăvi
lent, ajutată să răsară de mintea lui analitică, dar mai ales de comportamentul
superficial al lui Odile, şi de alegerea ei de a lăsa mereu loc de interpretări.
Romanul este
structurat în două părţi mari, scrise sub forma unor scrisori, deci avem două
voci care ne relatează povestea şi viaţa lui Philippe Mercenat. Cu toate
acestea, deşi putem avea acces în mintea şi inima unor personaje, nu m-am putut
regăsi în ele, nu le-am înţeles adesea deciziile extrem de eronate, iar de
multe ori m-au revoltat, înfuriat chiar. O carte care nu se joacă doar cu emoţiile
tale, stilul fiind unul pătrunzător, intens, ci şi cu răbdarea şi capacitatea
de a oferi circumstanţe atenuante lui Odile şi apoi lui Philippe. Am fost atât
de furioasă pe ea adesea, pe modul ei nepăsător de a fi, împrăştiat, egoist,
dar şi pe el, deoarece nu s-a comportat ca un bărbat adevărat şi nu a pus
piciorul în prag atunci când trebuia.
Nu am să înţeleg
niciodată alegerea unor persoane de a se complace într-o relaţie care nu mai
funcţionează, una în care toate semnele arată că cel de lângă tine este
infidel, de a prefera să se chinuie, să se tortureze prin toate gândurile negre
şi dezamăgirile de care se lovesc. E ca şi cum ar prefera să rămână într-o
cameră care cândva a fost luxoasă şi luminoasă, dar între timp a pornit un
incendiu care ameninţă să o mistuie, iar tu, în loc să te ieşi, să încerci să
te salvezi, preferi să te uiţi nostalgic la lucrurile dragi care acum se fac
scrum şi să te intoxici cu fumul. Dacă nu am fost de acord cu multe decizii, nu
înseamnă că le condamn pe toate, doar că m-au întristat anumite momente, când
am încercat să înţeleg frământările şi durerea din multe clipe. Ce m-a
frapat şi mi-a plăcut foarte mult, e că ambii, atât Odile, cât şi Philippe, vor
schimba rolurile la un moment dat şi vor vedea cum e să fii cel care iubeşte
mai mult, dar este iubit mai puţin, şi viceversa.
Mi-am dorit extrem de
mult să citesc „Climate”,
iar în timp ce o citeam de multe ori m-am oprit şi am admirat coperta, de care
m-am îndrăgostit efectiv. E simplă dar atât de potrivită, şi exprimă atât de
multe lucruri. Cartea este extraordinară şi oferă o
adevărată lecţie despre gelozie, mai ales, şi cum poate aceasta distruge inima
celui „contaminat” cu ea, cum îl poate transforma, ataca. Personajele greşesc,
poate prea mult, dar asta le conferă realism, face cartea credibilă, şi
acţiunea palpabilă.
„Climate”de André Maurois s-a ridicat la nivelul aşteptărilor mele, poate nu datorită tipologiei
personajelor şi alegerilor lor, ci pentru că rândurile sunt înrobitoare,
exprimă pasiune, iar cartea e ca o tornadă de trăiri puternice de care veţi
deveni dependent pe parcursul lecturii.
Carte primită pentru recenzie de la Libris.„Greşesc aceia care spun că dragostea e oarbă; adevărul e că dragostea-i indiferentă la defecte sau slăbiciuni – pe care le vede foarte bine – când îşi închipuie că a găsit într-o fiinţă acel ceva ce-o interesează mai mult decât orice şi care, de cele mai multe ori, nici nu se poate defini.”
„Când iubeşti o femeie, aşa cum o iubeam eu pe soţia mea, tot ce e legat de chipul ei e împodobit, în dragostea ce i-o porţi, cu calităţi şi virtuţi imaginare: oraşul în care ai întâlnit-o ţi se pare mai frumos decât este în realitate, şi restaurantul unde ai luat cina împreună cu ea ţi se pare deodată mai bun decât toate celelalte; chiar şi rivalul, cu toate că-l deteşti, îl vezi într-o lumină mai frumoasă. ”
„Femeile sunt schimbătoare, totdeauna sunt în căutarea unei ţinte precise către care să-şi îndrepte gândurile şi dorinţele lor rătăcitoare; poate această nevoie îi creează bărbatului datoria de a fi busola lor, de a fi punctul fix. O mare dragoste nu reuşeşte să lege de tine fiinţa iubită, dacă nu ştii, în acelaşi timp, să-i umpli viaţa cu o bogăţie de sentimente mereu reînnoite.”
Libris.ro este o librărie online de unde puteţi achiziţiona o mulţime de cărţi la cele mai bune promoţii. De asemenea, puteţi cumpăra şi cărţi în engleză foarte îndrăgite şi de succes în străinatate
