(NU ESTE PĂCĂLEALĂ DE 1 APRILIE! )

Am ezitat să postăm acest concurs astăzi deoarece e 1 aprilie, dar totodată ne-am dorit să începem luna frumos, cu un concurs drăguţ, spunem noi, simplu ca şi cerinţe, aşa, ca de primăvară. Şi cum în curând vine şi Paştele, e potrivit şi pentru această sărbătoare frumoasă. 

Ok, acestea fiind subliniate, sper să vă înscrieţi în număr cât mai mare! Iar referitor la întrebarea din formular, aş vrea să adaug că magnoliile sunt florile mele preferate (Krisz), şi cum tot nu au apărut în oraşul unde stau până acum, sau nu am văzut eu, puteţi cu mare drag să îmi trimiteţi magnolii cadou de ziua mea! Glumesc! :))

Premiile:

 

*"Alegerea" va veni însoţită de un semn de carte original "The Selection", cu autograful autoarei! Din păcate nu am unul cu mine acum ca să vă fac poză, dar arată ca cele de AICI. 

Ce aveţi de făcut: 

a Rafflecopter giveaway

Durata concursului: 1-20 aprilie 2014
.........................................................................................................................................................
Câştigători: 

UPDATE!! Nu am primit datele de la Elena Z., aşadar Alegerea va merge la o nouă câştigătoare, Roxana. Felicitări! Aceeaşi poveste, ai la dispoziţie 3 zile să trimiţi datele.

După cum puteţi vedea şi pe Rafflecopter, aceştia sunt:
Elena Z. (Elena Zaharia) 
Roxana - Alegerea (mail-ul începe cu rocsanika_...)
Ilie A. (Ilie Andreea) - Ramai vesnic vrajitoare

Felicitări! Aveţi la dispoziţie 3 zile să trimiteţi numele şi adresa completă pe adresa de mail alexya_fanfics@yahoo.com . Dacă trece acest interval, voi fi nevoită să aleg alţi câştigători în locul celor care nu au trimis datele.

Bafta! Mulțumiri sponsorului nostru, fără de care nu am fi putut organiza acest concurs:

CÂŞTIGĂTOR NOU la concursul primăverii!

Krisz 50

Read More

Este un citat din cartea după care mi s-a dat numele :). Mărturisesc că nu am citit cartea încă, deși am căutat-o multă vreme. Mi-e frică de ce voi descoperi, însă știu că mamei i-a plăcut mult și există un motiv întemeiat pentru care mi-a dăruit numele personajului feminin. 

Totuși, am citit exact citatul acesta și mi-a plăcut enorm. Sper ca într-o zi să îmi fac curaj să o citesc pe toată.

#"Alexandra și infernul" de Laurențiu Fulga

Instantanee (3)

Alexya 3

Read More

Livrare gratuită la Librăria Elefant

Alexya 0

Read More

Cu siguranță deja stiți despre aceste noutăți, însă nu ne-am putut abține să nu vă mărturisim entuziasmul în legătură cu ele. Așteptam cu nerăbdare continuarea de la cartea ”Starters” de Lissa Price deoarece mi-a plăcut mult, așa cum am menționat și în recenzie. Ceva îmi spune - după ce am citit descrierea ei - că nu mă va dezamăgi acest volum. 

Atât eu, cât și Krisz, suntem fascinate de cartea ”Jumătatea rea” de Sally Green. Ne-a atras din prima clipă coperta ei, iar descrierea ei nu se lasă mai prejos. Cartea este cu siguranță în wish list-ul nostru :X.

De asemenea, cartea ”Portbagaj” are un subiect foarte interesant și ne dorim mult să o citim, având în vedere că este scrisă de un scriitor român.

Voi ce părere aveți? V-a sărit ceva în ”inimă”?

"Jumătatea Rea" de Sally Green

Jumătatea Rea este primul volum dintr-o trilogie.

E pe jumătate Vrăjitor Alb... pe jumătate Vrăjitor Negru. Mama lui a fost vindecătoare... tatăl lui e un ucigaş. Nimeni nu-l vrea... Toţi îl vânează.

Noul hit mondial după Jocurile foamei, Harry Potter, seria Amurg.

Periculos de captivantă! -- Time Magazine

În Anglia zilelor noastre, vrăjitorii trăiesc la un loc cu oamenii: Vrăjitorii Albi, care sunt buni; Vrăjitorii Negri, care sunt răi; şi Nathan, în vârstă de şaisprezece ani, fiul unei Vrăjitoare Albe şi al celui mai temut Vrăjitor Negru.

Ţinut captiv într-o cuşcă, Nathan trebuie să scape înainte să împlinească şaptesprezece ani, când va primi trei daruri de la tatăl său şi va deveni el însuşi vrăjitor — iar dacă va greşi, va muri.

Încercarea lui Nathan de a-şi găsi tatăl devine o luptă crâncenă pentru supravieţuire, cu provocări la tot pasul şi în care binele şi răul se dovedesc mult mai complicate decât şi-ar fi imaginat.

Sally Green surprinde cu măiestrie frământările unui individ captiv între cele două jumătăţi ostile ale propriei identităţi. -- Publishers Weekly

"Portbagaj" de Ciprian Măceșaru

Pentru protagonistul romanului Portbagaj, un individ abrutizat şi stăpânit de fascinaţia răului, singura cale spre celebritatea literară e impostura. După ce şi-a însuşit pe nedrept un manuscris pe care l-a publicat sub numele său, găseşte întâmplător jurnalul Alinei, soţia lui. Frustrat şi neîmplinit, se cufundă cu voluptate în lectura paginilor secrete, descoperind lucruri teribile care pun într-o lumină cu totul nouă întreaga sa căsnicie.

Portbagaj a fost recompensat cu Premiul „Tânărul scriitor al anului 2013" pentru roman în manuscris, acordat de Filiala Bucureşti Proză a Uniunii Scriitorilor din România.

„Ne uram, dar aveam interese mai presus de această ură, în cazul ei era vorba despre dragostea pentru soţia mea, în cazul meu despre o ură şi mai mare, ura pentru aceeaşi femeie, pentru femeia pe care-o iubisem ca un nebun, mama copilului meu, femeia care nu mă dorea, femeia căreia îi era silă de mine, frigida, femeia cu sexul ca un deşert, femeia fără sex, femeia fără viaţă, femeia moartă..."

"Enders" (Starters #2) de Lissa Price

Citiţi continuarea romanului Starters!

STARTERS: În urma războiului biologic care a decimat locuitorii de vârstă medie, Los Angeles-ul a rămas populat doar de tineri şi... bătrâni.

Ca să facă rost de bani pentru a-şi ajuta fratele bolnav, Callie, în vârstă de şaisprezece ani, face un pact periculos: merge la Banca de Corpuri şi acceptă să îşi închirieze trupul unor bătrâni înstăriţi care plătesc pentru a redeveni, chiar şi pentru scurt timp, tineri.
ENDERS: Această diabolică Bancă de Corpuri este distrusă acum!

Dar tinerii cărora li s-au implantat cipuri continuă să fie controlaţi şi manipulaţi de Enderi. Callie este urmărită de o fiinţă sinistră! Nu mai ştie ce e real şi ce e fabricat în existenţa ei, dar este pregătită să lupte pentru adevăr şi o viaţă normală. Cu orice preţ!

O poveste inteligentă, inventivă, care te ţine în alertă! -- Dean Koontz

Răsturnările de situaţie se ţin lanţ, nu veţi avea timp să respiraţi. O lectură intensă, superbă, tulburătoare... cu un final care va răsplăti cititorii. -- Kirkus Reviews

Plin de adrenalină! Fanii Starters vor fi înrobiţi! -- Booklist

"Am făcut un pas spre el, până când feţele aproape că ni s-au atins. Avea un miros minunat, de lemn şi de iarbă, la fel ca altădată.

Ne-am sărutat. A fost… altfel decât înainte.

A început la fel, mătasea buzelor lui, aroma pielii. Dar scânteia pe care o simţisem cândva, fiorul acela electric dulce, dispăruse. (…) Poate că vina îmi aparţinea. Poate că eram tulburată.

Relaxează te. Găseşte-o.

Dar m-am oprit. M-am retras.

Nu."

Volumul de debut al Lissei Price, Starters, este publicat în peste treizeci de ţări şi a fost inclus în lista International Reading Association 2013.

Starters a câştigat Crimezone Best YA Thriller Award în Olanda, Premiul Eselsohr pentru cea mai bună carte dedicată adolescenţilor în Germania şi apare în majoritatea listelor de recomandări de lectură ale bibliotecilor americane, dar şi în topul preferinţelor cititorilor pe site-urile Barnes&Noble, Goodreads, Amazon.

Noutăţi editoriale la "Editura Trei"

Alexya 2

Read More

După cum v-am promis, aceasta este a doua postare cu citate din "Zi după zi" de David Levithan. Enjoy them!

“Unii cred că bolile mintale sunt o chestiune de dispoziție, o chestiune de personalitate. Ei cred că depresia e doar o formă de tristețe, că tulburarea compulsiv-obsesivă e o formă de mare încordare. Ei cred că sufletul e bolnav, nu corpul. În viziunea lor, e ceva în privința căruia poți alege.

Știu că nu e deloc așa.”

“Una dintre pancartele protestatarilor îmi atrage atenția. Homosexualitatea este lucrarea diavolului, scrie pe ea. Și din nou mă gândesc că oamenii recurg la diavol când vor să rezume lucrurile de care se tem. Cauza și efectul sunt inversate. Diavolul nu obligă pe nimei să facă ceva. Oamenii fac anumite lucruri și pe urmă dau vina pe diavol.”

“- Cum te cheamă astăzi?

- A, îi spun. Pentru tine, întotdeauna A.”

“Asta face iubirea: te face să vrei să rescrii lumea. Te face să vrei să alegi personaje, să construiești scenariul, să conduci intriga. Persoana pe care o iubești stă în fața ta, iar tu vrei să faci tot ce-ți stă în puteri ca iubirea să fie posibilă, să fie la nesfârșit posibilă. Iar când sunteți doar voi doi, singuri într-o cameră, poți să pretinzi că așa este, că așa va fi.”

“Alerg. Sunt făcut să alerg. Pentru că atunci când alergi, ai putea să fii oricine. Te perfecționezi fizic, nici mai mult, nici mai puțin decât fizic. Răspunzi în mod fizic corpului. Dacă alergi să câștigi, n-ai niciun gând decât gândurile corpului, niciun țel decât țelurile corpului. Uiți de tine în numele vitezei. Te negi ca să reușești să treci de linia de sosire.”

“- Ăsta nu-i un răspuns. E o speranță.

- Speranța ne-a adus până aici. Nu răspunsurile.”

“Nu mă lasă inima să-i spun că ăsta-i modul greșit de a judeca lumea. Întotdeauna vor mai fi întrebări. Fiecare răspuns conduce la mai multe întrebări.

Singurul mod de a supraviețui e să renunți la unele dintre ele.”

“Chiar și atunci când între noi sunt ziduri. Chiar și atunci când între noi sunt kilometri întregi. Mă tot întorc. Mă tot întorc în direcția ei.”

“Este îngrozitor să fii trădat de corpul tău. Și te izolează de lume, pentru că simți că nu poți să vorbești despre asta. Simți că este ceva între tine și corp, o bătălie pe care n-ai s-o câștigi niciodată… și totuși o duci zi de zi, și asta te obosește. Chiar dacă încerci s-o ignori, consumul de energie necesara pentru a o ignora te va epuiza.”

“Lacrimile îmi șiroiesc pe față. La început nu înțeleg asta, pentru că nici nu-l cunosc pe omul despre care se vorbește – nu cunosc pe nimeni din încăperea asta. Nu fac parte din asta… și de aceea plâng. Pentru că nu fac parte din asta și nu voi face parte niciodată din ceva de genul ăsta. Știu de ceva timp treaba asta, dar poți să știi ceva de multi ani fără să te afecteze cu adevărat. Nu voi avea niciodată familie care să mă jelească. Niciodată oamenii nu vor avea inima grea din cauza morții mele, cum o au din cauza morții bunicului lui Marc. N-am să las dâra de amintiri pe care a lăsat-o el. Nimeni nu mă va fi cunoscut vreodată și nici nu va ști ce am făcut. Dacă mor, nimeni nu va remarca, nu se va ține niciun priveghi, nu va fi nicio înmormântare. Dacă mor, nimeni în afară de Rhiannon nu va ști vreodată că am fost aici.

Plâng pentru că sunt invidios pe bunicul lui Marc, pentru că sunt invidios pe oricine îi poate face pe alții să le pese atât.”

“Am vrut ca iubirea să învingă tot. Dar iubirea nu poate să învingă nimic. Ea nu poate să facă nimic de una singură.

Se bazează pe noi. Să învingem în numele ei.”

“Dacă te uiți în centrul universului, vezi acolo o răceală. O indiferență. În definitiv, universului nu-i pasă de noi. Timpului nu-i pasă de noi.

De asta trebuie să ne pese unul de celălalt.”

The magic of words (85)

Alexya 2

Read More

Era imposibil să nu selectez câteva citate din "Zi după zi" de David Levithan. A fost destul de greu să aleg, fiind o carte minunată, plină de citate, dar am reușit. Am luat ceea ce cred că m-a impresionat cel mai mult... deși dacă aș reciti încă o dată cartea, cu siguranță aș mai găsi câteva. Totuși, am scos atâtea citate încât voi fi nevoită să fac două postări.
Așadar, aceasta este prima postare. Sper să vă placă la fel de mult cum mi-au plăcut mie. Enjoy them!

“Mă trezesc.

Imediat trebuie să-mi dau seama cine sunt. Nu e vorba doar de corp – de a deschide ochiii și a descoperi dacă pielea de pe brațe este oacheșă sau deschisă la culoare, dacă părul meu e lung sau scurt, dacă sunt gras sau slab, băiat sau fată, dacă am cicatrici sau nu. Corpul este cel mai ușor lucru cu care te adaptezi, dacă ești obișnuit să te trezești în fiecare dimineață în unul nou. Ceea ce poate fi greu de înțeles este viața, contextul în care se află corpul.

În fiecare zi sunt altcineva. Sunt eu însumi – știu că sunt eu însumi – dar sunt și altcineva.

Întotdeauna a fost așa.”

“Mi-e greu să mă uit la ea. Știu din experiență că în fiecare fată care stă pe margine se află un adevăr central. Și-l ascunde, dar în același timp vrea ca eu să-l văd. Adică, vrea ca Justin să-l vadă. Și e acolo, doar că inaccesibil. Un sunet care așteaptă să fie cuvânt.”

“Dau din cap. Dacă există un lucru pe care l-am învățat, acesta e următorul: toți vrem ca totul să fie bine. Nici măcar nu ne dorim să fie fantastic sau splendid sau nemaipomenit. Ne mulțumim să acceptăm să fie bine, fiindcă în majoritatea timpului bine este de ajuns.”

“Am mai văzut asta de prea multe ori. Devotamentul neîntemeiat. Acceptarea fricii de a fi cu persoana nepotrivită pentru că nu reușești să faci față fricii de a fi singur. Speranță cu tentă de îndoială, îndoială cu tentă de speranță.”

“Mă sărută. N-am mai sărutat pe cineva de ani întregi. De ani întregi nu mi-am mai îngăduit să sărut pe cineva. Buzele ei sunt catifelate ca petalele de floare, dar pline de ardoare. Nu mă grăbesc, las fiecare clipă să se reverse în următoarea. Îi simt pielea, răsuflarea. Gust esența apropierii noastre, savurez intensitatea momentului. Ochiii ei sunt închiși, iar ai mei sunt deschiși. Nu vreau să-mi rămână în minte doar ca o senzație. Vreau să-mi rămână în minte ca un întreg.”

“Mi-e greu.

M-am obișnuit foarte mult cu ceea ce sunt și cu felul în care funcționează viața mea.

Nu vreau niciodată să rămân. Întotdeauna sunt gata de plecare.

Dar nu în noaptea asta.

În noaptea asta mă obsedează faptul că mâine el va fi aici iar, eu nu.

Vreau să rămân.

Mă rog să rămân.

Închid ochii și îmi doresc să rămân.”

“Oamenii normali n-ar trebui să hotărască ce merită să fie ținut minte. Ți se dă o ierarhie, personaje care se repetă, ajutorul repetiției, al anticipării, autoritatea fermă asupra unei lungi istorii. Dar eu trebuie să hotărăsc importanța fiecărei amintiri în parte. Eu îmi amintesc doar o mână de oameni și, ca să fac asta, trebuie să am o memorie bună, pentru că singura repetiție disponibilă – singurul mod de a-i revedea – este să-i fac să-mi apară în minte.”

“Nu vreau să o iubesc. Nu vreau să fiu îndrăgostit.

Oamenii iau continuitatea iubirii ca pe ceva indiscutabil, tot așa cum iau continuitatea corpului lor ca pe ceva indiscutabil. Nu-și dau seama că lucrul cel mai bun la iubire este prezența ei regulată. Odată ce poți statornici asta, ai o temelie în plus la viața ta. Dar dacă nu poți avea acea prezență regulată, ai numai o temelie care să te susțină, mereu.”

“Vine o vreme când corpul preia controlul asupra vieții. Vine o vreme când dorințele corpului, nevoile corpului dau ordine vieții. Tu habar n-ai că îi dai corpului cheia. Dar i-o înmânezi. Si atunci el deține controlul. Te joci cu focul și focul preia controlul.”

“Îmi amintesc ziua de ieri și cum cărarea ce m-a dus prin întuneric părea într-un fel legată de ea. E ca și cum atunci când iubești pe cineva, acel cineva devine rațiunea ta de a fi. Și poate că e invers, poate fiindcă am nevoie de o rațiune de a fi m-am îndrăgostit de ea. Dar nu cred că e asta. Cred că aș fi mers înainte, orb la toate, dacă nu s-ar fi întâmplat să o întâlnesc.

Acum îmi las viața să deturneze celelalte vieți pentru o zi.”

“- […] Și în adâncul sufletului meu, știu că însemn enorm pentru el.

- În adâncul sufletului tău? N-ar trebui să cobori în adâncul sufletului tău ca să dai de iubire.”

“Povestea se complică și devine discutabilă doar în punctele mai delicate și asta din cauza incapacității de a ne da seama că, indiferent de religie, sex, rasă sau situație geografică, toți suntem asemănători în proporții de 98 la sută. […] Din cine știe ce motive, ne place să ne concentrăm asupra procentului de 2 la sută care e diferit, și majoritatea conflictelor din lume provin din asta.

Eu pot să trec prin viața mea doar datorită procentului de 98 la sută pe care îl au în comun toate viețile.”

The magic of words (84)

Alexya 3

Read More