Poveste de iarnă #6

Zâmbete în zăpadă

         Ningea de trei zile si atmosfera in orasul zgomotos era tot mai vesela. Oamenii se pregateau de sarbatoare. Un prilej de bucurie in familie langa un brad cu stralucire in culori si-o masa imbracata in sarbatoare. TurtaDulce, fiindca se afla pe-o crenga a bradutului se uita pe fereastra si vede un copil cum isi lipeste nasul de fereastra holbandu-se la ei:

         - Bradutule, si tu ai observat cat sunt de nerabdatori copiii in Ajun?

         - Asa e TurtaDulce, par mai cuminti ca niciodata ca poate-poate Mosu va uita micile intamplari si le va pune sub crengile mele cadouri minunate.

         - Inca de dimineata privesc pe fereastra si vad indragostiti emotionati, prieteni mai apropiati, batrani mai nostalgici, parinti zoriti si fericiti si copii curiosi.

         Un bulgare de zapada loveste fereastra si TurtaDulce se sperie groaznic. Dincolo de fereastra cativa copii se distreaza de isprava.

         - Bradutuleee, nu ziceai tu ca sunt mai cuminti astazi?

         - Sunt zambete in zapada!

Atenţie! Puteţi acorda o singură notă, o singură dată!