The magic of words (34)

Citatele sunt din "Jocul Minciunii" de Sara Shepard. Nu am mai scos atât de multe, pentru că nu am mai avut aşa mult timp, şi mi-a fost teamă să nu dau spoilere dacă iau mai multe:

“ O fată înaltă şi zveltă, cu părul negru ciufulit atârnându-i în şuviţe pe faţă, a deschis uşa de la baie.

- Hei! am zis eu, sărind în picioare. Nu vezi că e cineva aici?

Corpul mă furnica, de parcă aş fi amorţit. M-am uitat în jos: pâlâpiam intermitent, ca şi cum m-aş fi aflat sub o lumină stroboscopică. Nasol! Sigură vă cineva mi-a strecurat ceva!”

„ O urmăream de o oră pe Emma încercând să văd ce viaţă ducea şi chinuindu-mă să mi-o amintesc pe a mea. Nu că aş fi avut de ales. Oriunde mergea ea, mergeam şi eu. Nu eram pe de-a-ntregul dumirită nici cum de ştiam lucrurile astea despre Emma - îmi veneau pur şi simplu în minte când o priveam, precum textul unui mesaj primit pe e-mail. Cunoşteam amănuntele vieţii ei mai bine decât pe cele ale propriei mele vieţi.”

„ Deşi îşi iubise dintotdeauna mama, nu putea spune că-i simţea lipsa , cel puţin nu Nefericitei Becky, Maniacei Becky sau Lunaticei Becky, care-o uitase la Circle K. În schimb, simţea lipsa ideii de mamă, a cuiva care să fie fidel şi statornic şi care să-i cunoască trecutul şi să se arate preocupat de viitorul ei şi care s-o iubească necondiţionat. Emma născocise pe cer stelele Mami, Tati, şi Emma gândindu-se nu la ceva ce trăise, ci la ceea ce ar fi vrut să trăiască.”

„Aş fi vrut să îi pot răspunde. Aş fi vrut să fac ceva mai folositor decât s-o însoţesc în tăcere ca un vânător de stafii. Era ca şi cum aş fi urmărit un film, doar că nu puteam nici măcar să strig sau să arunc cu popcorn în ecran.”

„Era Nisha, din fotografia lui Sutton cu echipa de tenis. Era petrecerea ei. Se uita la Emma ca şi cum ar fi vrut s-o ridice de ceafă şi s-o azvârle afară.

Deşi fiecare părticică din fiinţa Emmei cea fii-drăguţă-şi-nu-produce-belele îi cerea să salute cu mâna şi să  zâmbească, şi-a făcut curaj, s-a gândit la Sutton şi i-a aruncat Nishei o privire veninoasă.”

„ - Cum mai e Nisha ? În week-end m-am întâlnit cu tatăl ei la club. (...) A fost foarte puternică, mai ales după ce s-a întâmplat cu maică-sa.

Emma a pufnit. Dacă puternică era sinonim cu afurisită, atunci doamna Mercer avea perfectă dreptate.

- Nisha are ceva diabolic în ea.

- Cu prisosinţă, a adăugat Laurel. „

„ - Ce rochie drăguţă ai! a gângurit ea. E BCBG ?

Emma nu şi-a putut stăpâni o mică tresărire de gelozie. Nu numai că Sutton avea o familie, dar mai era şi foarte populară. Cum de ea dusese o viaţă aşa de mizeră, iar Sutton, una atât de frumoasă ?

Eu una nu eram convinsă de asta, având în vedere că Emma trăia, iar eu nu.”

“ Apoi... l-a văzut! Un tip care zăcea cu faţa-n sus în mijlocul terenului, cu braţele şi picioarele întinse formând un X.

Emma a scos un ţipăt. Tipul s-a ridicat brusc, ceea ce a făcut-o să urle şi mai tare şi să arunce cu racheta înspre capul lui. Aceasta a vâjâit de-a lungul terenului şi a aterizat lângă fileu. Tipul s-a uitat perplex la ea.

- Sutton! a spus el după o clipă.

- Ah! a făcut ea.

Ethan a înfăşcat racheta de tenis şi s-a apropiat de ea. Purta un tricou negru, pantaloni scurţi albaştri şi tenişi gri New Balance.

- Sunt atât de bucuroasă că eşti tu ! a spus Emma.

Ethan a strâmbat din nas.

- Întotdeauna arunci cu racheta de tenis spre cei pe care eşti bucuroasă să-i vezi?”